Mihail Kasianov, primul ministru al Rusiei, a declarat ca este “profund ingrijorat” de amploarea luata de ancheta initiata in jurul grupului petrolier Iukos. Comentariile lui Kasianov, ce au fost facute dupa demisia sefului administratiei prezidentiale si dupa ce presedintele Valdimir Putin si-a exprimat sprijinul ferm fata de anchetele initiate de procurorul federal cu privire la principalii actionari ai grupului, indica faptul ca criza politica ce a luat nastere in Rusia pe marginea acestui subiect nu se afla la sfarsit, relateaza Financial Times.
Comentariile acestuia reflecta in acelasi timp criticile exprimate de doi ministri adjuncti ai economiei. Anatoli Ciubais, director al UES, monopolul rus in sectorul electricitatii, si un lider al partidului liberal Uniunea Fortelor de Dreapta, au atacat ancheta ce are drept tinta compania Iukos, caracterizand evenimentele din ultimele zile drept “un semn clar al unei schimbari de orientare politica” in Rusia.
Putin a semnat vineri un document prin care accepta demisia lui Alexander Volosin, seful administratiei prezidentiale, scotand in acelasi timp in evidenta, in cadrul unor declaratii facute publice de agentiile de presa din Rusia, eforturile depuse de Volosin si caracterizand demisia acestuia drept o greseala.
Desemnarea de catre Putin a lui Dmitri Medvedev, un alt oficial al Kremlinului, in pozitia lui Volosin, a fost bine primita de multi analisti si institutii financiare, fiind considerata drept un semn de moderatie. Initial, existasera temeri privind o posibila numire a unor oficiali ai serviciilor de securitate in aceste pozitii.
Un termen de tinut minte: “siloviki”
Studii independente au indicat o crestere a influentei exercitate de “siloviki”, o coalitie ce reuneste oficiali din politie, armata si securitate, asupra sistemului politic din Rusia de la preluarea puterii de catre Vladimir Putin.
Conform unor studii independente, in timpul mandatului prezidential al lui Putin, armata si politia au devenit fortele dominante in mediul politic si economic al Rusiei. Olga Kristanoskaia, cel mai renumit sociolog al Rusiei, arata ca proportia asa-numitei siloviki a crescut de 12 ori in intregul spectru al sistemului politic al Rusiei in ultimii 15 ani. Arestarea lui Hodorkovski, inghetarea actiunilor Iukos si insusi spiritul atacului asupra companiei petroliere sunt dovezi in sensul unei modificari a balantei puterii in Rusia, de la liberalii de la mijlocul anilor ’90, la siloviki sub conducerea lui Putin, el insusi un fost ofiter KGB.
Conform studiului efectuat de Kristanoskaia, peste jumatate din membrii administratiei lui Putin sunt fosti membri ai KGB. Kristanoskaia sustine ca nu este vorba doar de acesti membri, ci de intregul spirit al puterii, ce s-a schimbat in ultimii patru ani in Rusia.
“Asistam la revenirea la putere a fostului KGB,” spune aceasta.
Cinci din sapte
Cresterea influentei siloviki se face cel mai bine simtita la nivel regional, unde cinci din sapte reprezentanti prezidentiali sunt fosti ofiteri KGB. Conform aceluiasi studiu, aceasta influenta s-a extins de la nivelul armatei la cel al ministerelor economice, al media si telecomunicatiilor, penetrand in prezent toate sferele vietii sociale, economice si politice.
In mod ironic, Iukos insusi a fost si continua sa fie unul din mediile ce angajeaza fosti ofiteri KGB.
Dupa alegerea lui Putin in pozitia de presedinte, acesti fosti membri ai KGB si-au recapatat statutul social si respectul anterior.
“Siloviki reprezinta un grup foarte omogen din punct de vedere al statutului social si al mentalitatii. Acestia considera ca actioneaza in interesul statului, scopul lor fiind ca Rusia sa fie temuta din nou,” spune Kristanovskaia.
Oligarhii Rusiei, pe de alta parte, ce au castigat controlul asupra resurselor naturale ale Rusiei prin intermediul controversatelor privatizari din anii ’90, au actionat impotriva intereselor statului si ar trebui dati afara din tara sau distrusi. “Ei considera ca aceasta este o dovada de patriotism, insa problema este ca in mintea lor notiunea de stat puternic este inseparabila de cea de frica”, remarca Kristanovskaia.
Cu ochii la reactiile celorlalti
In alta ordine de idei, procurorul general al Rusiei a anuntat ca a anulat un ordin de inghetare a aproximativ 2% din cele 44% din actiunile Iukos, ordin emis joi.
Dispozitia a fost emisa pentru a preveni vanzarea pachetului de actiuni de catre Hodorkovski, directorul executiv si principalul actionar al companiei Iukos, ce a fost arestat sub acuzatii de frauda si evaziune fiscala sambata trecuta.
Ca urmare a anunturilor, actiunile Iukos au crescut cu aproape 5% dupa ce scazusera cu 14% joi.
Valoarea altor actiuni s-a redresat in acelasi timp dupa ce Putin a asigurat principalele institutii financiare internationale in cadrul unei intalniri, ca va continua reformele economice initiate si apararea drepturilor la proprietate.
Agentia de rating Standard&Poor’s a avertizat ca perspectivele companiei Iukos sunt negative, dar ca isi mentine ratingul acordat companiei Menatep, compania care detine controlul Iukos. Agentia Moody’s a anuntat ca-si mentine ratingul de investitii acordat Rusiei avand in vedere ca situatia macroeconomica a Rusiei nu a avut de suferit. Conform S&P, anchetele initiate au legatura exclusiv cu Iukos, fara a presupune o reexaminare a tuturor privatizarilor efectuate in anii ’90.
La gradinita i se spunea “directorul”
Mihail Hodorkovski si-a dorit dintotdeauna sa fie om de afaceri, sau echivalentul comunist al unuia. Conform declaratiilor sale, de cand se stie si-a dorit sa fie directorul unei fabrici sovietice. La gradinita copiii il numeau “director” din cauza ambitiei sale pe care si-o exprimase clar si in nenumarate randuri.
Hodorkovski a avut unele avantaje. S-a nascut in Moscova; tatal sau era inginer, iar ambitii parinti lucrau in cadrul fabricii de instrumente de inalta precizie din Kalibr. Acestia nu erau insa membri ai elitei, iar tatal sau era evreu, ceea ce constituie de obicei un dezavantaj serios.
Hodorkovski a trebuit sa-si faca propriile relatii. In 1986, anul in care a absolvit Institutul Mendeleev de Tehnologie in domeniul chimiei, era deja adjunct al comitetului Komsomol, scoala pregatitoare a partidului comunist.
Pe masura ce invata sa-si faca prieteni in guvern, Hodorkovski invata si cum sa faca bani. Dupa ce a esuat cu un student café, lui Hodorkovski i-a mers mai bine cu importurile de computere. Mai tarziu, banca pe care o conduce, Menatep Bank, a obtinut profituri mari profitand de bizarele “goluri” aparute in urma trecerii Rusiei de la o economie centralizata la una de piata. Avand in spate profiturile solide ale bancii, Hodorkovski a decis sa joace pentru potul cel mare: privatizarea activelor industriale si naturale ale Rusiei. Grupul Menatep a efectuat achizitii dupa achizitii, insa cea care i-a multiplicat averea lui Hodorkovski de la milioane la miliarde si l-a transformat dintr-un simplu om de afaceri intr-un magnat a fost controversata tranzactie de privatizare cunoscuta drept credite-pentru-actiuni. Acesta a reprezentat unul dintre cele mai rusinoase momente ale Rusiei post-comuniste. In schimbul sprijinului politic, guvernul a acordat controlul asupra celor mai valoroase resurse naturale catorva oameni de afaceri, printre care si Hodorkovski, in schimbul unei foarte mici parti din valoarea reala a acestora. Astfel, grupul lui Hodorkovski a platit 309 milioane de dolari pentru a achizitiona 78% din Iukos. Astazi, desi oligarhii Rusiei doresc sa fie priviti drept creatorii unei piete libere, sunt mai degraba considerati mafioti ce au pus mana pe bogatii inimaginabile prin orice fel de mijloc.
Astazi, investitotii occidentali cauta un oligarh “curat” cu care sa faca afaceri. Se pare insa ca aceasta cautare este inutila. Mediul de afaceri al Rusiei este fara indoiala o lume periculoasa, iar, desi neaga acest lucru, majoritatea oligarhilor profita de sistemul legal incomplet al Rusiei pentru a obtine profituri personale.
Hodorkovski a fost un altfel de “agresor”, ce si-a consolidat imperiul Iukos indepartandu-i pe ceilalti investitori ce detineau actiuni in cadrul companiei. Agresivitatea si viclenia ce caracterizeaza modul de a face afaceri al lui Hodorkovski au uimit comunitatea de afaceri din Rusia. Mai intai, Hodorkovski trebuia sa puna mana pe companie, avand grija de propria imagine abia dupa aceea. Acum, desi sunt multi cei ce-l urasc pe Hodorkovski, toata lumea este de acord asupra unui lucru: in 2003, Hodorkovski este un manager exceptional, cel mai bun din Rusia, iar compania sa, Iukos, este cea mai transparenta si bine administrata companie din Rusia.
Hodorkovski a facut doua lucruri pentru a face din Iukos ceea ce este in prezent: a imbunatatit calitatea performantelor sale si modul in care ii trateaza pe investitori. Cand rusii sunt decisi sa introduca reforme tehnice, acestia tind sa combine know-how-ul occidental cu ferocitatea locala. Investitorii ce raman pe pozitii in cazul Iukos sunt cei care au invatat sa iubeasca “sportul extrem” al industriei petroliere din Rusia.
Hodorkovski insusi admite ca stilul sau de management este unul autoritar. Astfel, a eliminat fara mila practicile de lucru ale erei sovietice, supraveghindu-si in acelasi timp indeaproape angajatii, concediindu-i imediat pe cei ce nu se conformeaza standardelor sale.
Al doilea lucru pe care l-a facut in ceea ce priveste compania Iukos a fost sa revizuiasca regulile de guvernare a companiei si modul in care sunt tratati actionarii. Astfel, acesta a adus un director financiar occidental, a incheiat o intelegere cu actionarii minoritari si a adoptat standardele internationale de contabilitate.
Motivele ce au stat la baza transformarii lui Hodorkovski dintr-un magnat agresiv apolitic intr-un declarat activist democrat nu sunt cunoscute. Alti oligarhi au ocupatii tipice de oameni bogati si celebri, insa Hodorkovski isi duce familia in vacanta in Finlanda si locuieste intr-o casa obisnuita. El considera ca averea mostenita distruge sufletul celor ce o mostenesc si de aceea s-a decis sa lase numai un milion de dolari fiecarui din cei patru copii ai sai. In schimb, a doua cariera declarata a lui Hodorkovski va fi aceea de a returna Rusiei banii pe care i-a facut in decursul primei sale cariere. Aceasta a doua cariera, insa, reprezinta o misiune mesianica, avand in vedere evenimentele recente. Intrebat de ce nu a renuntat la ambitiile sale politice, Hodorkovski a declarat ca are aceleasi drepturi de a participa la politica pe care le are un cetatean obisnuit.
Indiferent daca va rezista in inchisoare sau nu, parerile fiind impartite, conform unui oligarh “Oligarhii sunt obisnuiti sa-si asume riscuri foarte mari. Hodorkovski este tanar si in cele din urma va iesi din inchisoare. In acel moment, Putin va trebui sa faca fata un oponent foarte bogat si puternic”.
Jacob Rothschild controleaza actiunile lui Hodorkovski
Controlul asupra actiunilor companiei Iukos detinute de presedintele sau Mihail Hodorkovski a fost transferat bancherului britanic Jacob Rothschild, prin intermediul unui acord incheiat inaintea arestarii omului de afaceri rus, s-a aratat in publicatia britanica Sunday Times, citata de AFP.
Drepturile de vot aferente acestor actiuni au fost transferate lordului Rothschild, in varsta de 67 ani, in baza unui aranjament care stipuleaza ca aceasta masura isi produce efectele daca Hodorkovski nu mai poate “actiona ca beneficiar” al actiunilor sale.
Acordul confidential a fost incheiat in urma cu mai multe luni, potrivit publicatiei.
Lordul Rothschild, unul dintre principalii membri britanici ai celebrei familii de bancheri, controleaza in consecinta drepturile de vot aferente unor actiuni cu o valoare totala de opt miliarde de lire sterline (11,6 miliarde de euro).
Miliardarul rus a fost arestat in urma cu o saptamana si incarcerat la Moscova, fiind acuzat de frauda si evaziune fiscala. Peste 40% din actiunile companiei petroliere Iukos au fost puse sub sechestru de catre Parchetul General al Rusiei.
Conform analistilor rusi, Hodorkovski detine direct 4% din capitalul Iukos si 22% in mod indirect, prin intermediul unui trust unde este unic beneficiar.
Conform cifrelor avansate de Sunday Times, lordul Jacob Rothschild pare sa fi primit controlul asupra totalitatii actiunilor detinute de oligarhul rus.
Cele doua personalitati se cunosc de mai multi ani datorita pasiunii comune pentru arta si a functiilor ocupate in fruntea unei fundatii din cadrul Iukos, precizeaza publicatia.
Lordul Jacob Rothschild si-a fondat propriul imperiu financiar care numara societati precum RIT Capital Partners, Saint James’s Place Capital sau J. Rothschild Assurance. El a parasit banca de investitii NL Rothschild din Londra in urma cu 22 de ani.