Într-un context în care inteligența artificială redefinește rapid modul în care companiile comunică, iar agențiile de PR și Marketing își regândesc fundamental procesele, am stat de vorbă cu Iuliana Floricică, Co-fondator & CEO June Communications, unul dintre profesioniștii din industria de comunicare care urmăresc îndeaproape impactul real al tehnologiei și asupra pieței. Aceasta a explicat cum s-a schimbat dinamica industriei în ultimii doi ani, care sunt riscurile ascunse ale automatizării excesive și de ce avantajul competitiv aparține celor care reușesc să combine discernământul uman cu puterea instrumentelor AI.
Cum s-a schimbat industria de PR și Marketing în România în ultimii doi ani sub influența inteligenței artificiale?
Iuliana Floricică, Co-fondator & CEO June Communications: Transformarea a fost mai rapidă decât orice ne-am fi imaginat. În doar doi ani, inteligența artificială a trecut de la statutul de experiment la cel de instrument operațional de bază pentru foarte multe agenții. Dacă la început companiile testau ChatGPT din curiozitate, astăzi avem platforme integrate în fluxurile de lucru: generative AI, analiză semantică, automatizare de conținut, instrumente de research și ideație.
Practic, AI-ul a devenit infrastructură. Agențiile îl folosesc pentru redactare, pentru social media, SEO, monitorizare media, analiză de date. Iar multe dintre ele merg deja spre automatizarea aproape completă a etapelor repetitive.
La nivel global vedem o adopție accelerată. Cum se compară România cu această tendință?
I.F.: Datele globale sunt impresionante. În august 2025, conform TechCrunch, ChatGPT a ajuns la peste 700 de milioane de utilizatori activi săptămânal, ceea ce arată cât de mult s-a profesionalizat utilizarea acestor tehnologii.
În România, aproximativ 40% dintre cetățenii din mediul urban folosesc săptămânal instrumente AI, potrivit unui studiu realizat de United Media Services. Vorbim despre o maturizare reală: oamenii nu mai folosesc AI doar pentru testare, ci pentru activități concrete de comunicare, marketing sau documentare. În agenții, adopția este și mai accelerată, pentru că volumul de lucru este mare și presiunea pe eficiență crește.
Puteți oferi un exemplu concret al impactului AI în eficiența agențiilor?
I.F.: Există agenții care au început acest proces mai devreme și au reușit să obțină creșteri de eficiență de până la 40% în proiectele cu componentă editorială. Automatizarea sarcinilor mecanice – versiuni, sumarizări, verificări de formatare – eliberează timp valoros pentru activități cu adevărat strategice.
Atenție însă: nu toate agențiile obțin aceleași rezultate. Eficiența depinde enorm de modul în care este implementată tehnologia, de pregătirea oamenilor care lucrează în tandem cu ea și de tipul de instrumente folosite, soluții AI plătite sau gratuite. Diferența este semnificativă: tool-urile plătite oferă modele mai avansate, funcții enterprise, integrare cu fluxuri de lucru și niveluri superioare de siguranță a datelor, în timp ce versiunile gratuite sunt mai limitate și mai puțin adaptabile. Iar nu toate agențiile de PR utilizează instrumente plătite, fie din motive de costuri, fie din lipsă de expertiză, ceea ce duce la rezultate foarte diferite chiar în proiecte similare.
În cazul nostru, la June Communications, folosim o platformă LLM pentru a avea acces la instrumentele AI de care avem nevoie în funcție de task-uri și de specificul fiecăruia, fie că vorbim despre generarea de imagini, editare video, ideație și planificare, redactare conținut sau chiar traducere. Poate că acest din urmă feature pare atât de banal, însă AI-ul a avansat atât de mult, comparativ cu percepția de acum câțiva ani conform căreia ”se vede că ai tradus cu Google translate” era o problemă la client. În proiectele noastre europene pentru cercetarea științifică a biodiversității și sănătății solului, unde producem și publicăm conținut specializat de PR în 5-6 limbi europene, este posibilă acum traducerea foarte fidelă a materialelor, editate în ultimă etapă de specialiștii și cercetătorii științifici din proiecte. Însă AI-ul permite eficiență și eficacitate, și da, elimină, cel puțin în cazul nostru, contractarea serviciului de traducere specializată.
Care sunt riscurile majore pe care le vedeți în această tranziție accelerată către AI?
I.F.: Cel mai mare risc este standardizarea excesivă. Dacă toate agențiile folosesc aceleași instrumente și aceleași șabloane, vocile brandurilor pot deveni asemănătoare. Conținutul ajunge să fie „corect”, dar nu memorabil.
Același risc se vede și în zona de pitchuri. Atunci când brandurile trimit același brief către mai multe agenții de PR, iar toate folosesc instrumente AI într-un mod similar sau superficial, conceptele creative pot începe să semene între ele. Rezultatul? Pitchuri corecte, coerente, dar fără prospețime, fără diferențiatori reali, ceea ce reduce atât originalitatea, cât și valoarea creativă a competiției.
Un alt risc este lipsa substanței. Vedem tot mai des materiale trimise către redacții care arată impecabil formal, dar nu spun nimic. Sunt corecte gramatical, dar nu livrează informație autentică, context sau perspective noi. AI-ul poate combina date, dar nu poate decide singur ce merită atenție publică.
Mai este și presiunea asupra jurnaliștilor, care trebuie să verifice mai mult ca niciodată materialele primite din partea agențiilor. O parte din conținutul generat automat conține informații incomplete, neverificabile sau imposibil de susținut. În loc să simplifice procesul jurnalistic, utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale îl complică semnificativ.
În plus, au existat deja cazuri în care redacții mari au fost nevoite să reia integral procesul de verificare a unor materiale primite, în special în zona de conținut optimizat pentru SEO. În anumite situații, publicații importante au ajuns chiar să dezactiveze temporar serii întregi de articole până când au putut fi revizuite manual. Acest lucru arată cât de rapid se poate deteriora încrederea editorială atunci când AI este folosit superficial în lanțul de producție a conținutului.
Apare și riscul încălcării clauzelor de confidențialitate. De exemplu, June Communications este partener de PR pentru corporații internaționale din domeniul serviciilor financiare și al asigurărilor. Urmărim cu foarte mare atenție ce tip de conținut putem partaja sau introduce într-un tool AI, deoarece sunt implicate informații confidențiale ale clienților. Acest lucru se întâmplă similar și în cazul start-up-urilor inovative, un alt segment de piață pe care îl deservim, care lansează produse disruptive și unde comunicarea cu publicul larg trebuie pregătită cu mare atenție din perspectiva confidențialității datelor. În aceste situații, orice informație transmisă prematur sau formulată neclar poate afecta atât percepția publică asupra produsului, cât și încrederea investitorilor, motiv pentru care gestionarea comunicării devine un proces extrem de sensibil.
Există și riscul unei informări incomplete sau distorsionate?
I.F.: Absolut. Modelele AI se bazează pe date istorice, care nu surprind mereu realitatea actuală. Dacă o companie ia decizii doar pe baza unor răspunsuri dintr-un model AI, fără verificări, poate rata schimbări legislative, mișcări de piață sau evoluții competitive.
Pentru utilizatorul obișnuit, apare o altă problemă: iluzia informării complete. Inteligența artificială formulează răspunsuri ferme, coerente și bine structurate, dar acestea pot omite detalii esențiale. Oamenii tind să ia astfel de răspunsuri ca pe o sursă absolută de adevăr, ceea ce poate fi riscant.
În plus, accesul instant la răspunsuri generate automat pune o presiune uriașă pe industria comunicării. Brandurile – și implicit agențiile – sunt obligate să-și adapteze modul de comunicare la o audiență care nu mai are răbdare pentru conținut amplu și analitic. Oamenii vor informație scurtă, rapidă și imediat utilă nevoilor lor, ceea ce reduce spațiul pentru mesaje elaborate și crește cererea pentru content de consum rapid, precum cel din social media. În consecință, apetitul publicului larg pentru materiale consistente scade, iar agențiile au tot mai puține opțiuni de a livra comunicare profundă fără a pierde atenția audienței.
Cum influențează inteligența artificială viitorul SEO și vizibilitatea în online?
I.F.: Observăm deja o schimbare importantă. Într-un singur an, ponderea ChatGPT în zona de căutări online a crescut cu aproximativ 720%, conform unei analize Social Media Today. Chiar dacă este încă sub 1% din totalul căutărilor Google, tendința este clară: oamenii încep să caute informație direct în AI, nu în motoarele de căutare tradiționale.
Asta înseamnă că SEO nu va mai fi doar despre cuvinte cheie și ranking. Va fi și despre modul în care conținutul tău este preluat, interpretat și integrat în răspunsurile generate de modele AI, ceea ce aduce o schimbare majoră pentru agenții. Pentru ca materialele să fie AI-friendly, conținutul trebuie optimizat pentru răspunsuri directe, clare și ușor accesibile, deoarece asistenții AI dau prioritate informațiilor concise pe care le pot cita sau rezuma rapid.
În același timp, inteligența artificială oferă și avantaje semnificative pentru zona de SEO: poate rafina rapid researchul pentru cuvinte cheie, poate identifica și mapa trenduri emergente, analizează volume mari de date în câteva secunde și poate genera sugestii relevante pentru strategii de link building sau structuri de conținut. Folosit corect, AI devine un accelerator de insight-uri și decizii, nu doar un generator de text.
Cum se poziționează agențiile de PR în fața riscului de dependență de inteligența artificială?
I.F.: Există două direcții pe piață. Unele agenții adoptă tehnologia fără filtru, riscând pierderea nuanțelor și a creativității. Altele investesc în formarea echipelor și în procese hibride – tehnologia ca suport, nu ca substitut.
Cele care se descurcă cel mai bine folosesc conținutul generat automat doar ca schiță, nu ca produs final. Rezultatele sunt mult mai bune: campanii relevante, mesaje consistente, mai mult timp pentru strategie și gândire creativă. Este o confirmare a faptului că AI-ul nu îi înlocuiește pe profesioniști, ci le amplifică capacitatea și potențialul, ajutându-i să lucreze mai eficient și mai inteligent.
Cum va arăta viitorul, în opinia dumneavoastră?
I.F.: Avantajul competitiv îl vor avea companiile care știu să combine viteza și volumul mare de date pe care le poate procesa inteligența artificială cu discernământul și sensibilitatea umană. Creativitatea, intuiția, înțelegerea profundă a contextului sau empatia nu pot fi automatizate, încă.
Viitorul nu este al celor care folosesc inteligența artificială „ca să țină pasul”, ci al celor care o înțeleg ca parte dintr-o strategie de comunicare mai amplă, ancorată în realitate.
Pentru final, ce rol are June Communications în această transformare?
I.F.: Expertiza June Communications în PR și comunicare se află la intersecția dintre comunicare strategică și inovație digitală. Clienții noștri inovează în industrii diverse, precum IT și tehnologie, servicii financiare, FinTech, asigurări, InsurTech, HealthTech, agricultură regenerativă, AgTech, transport electric și energie regenerabilă. Industriile în care operăm sunt în principal B2B, cu B2B2G în unele cazuri și într-o măsură mai mică B2C, în special pe zona de consumer lending sau e-commerce.
Credem în utilizarea responsabilă a tehnologiei și în combinația inteligentă dintre AI și expertiza umană. Aceasta este direcția pe care o încurajăm și la nivel intern ca perspectivă de dezvoltare pentru modul de lucru și echipă.