Izbucnirea razboiului in Irak este o chestiune de zile

Presedintele american George W. Bush, premierul britanic Tony Blair si cel spaniol Jose Maria Aznar s-au intalnit, ieri, in arhipelagul portughez Azore pentru a examina ultimile detalii inaintea declansarii operatiunilor militare in Irak. @ Potrivit unor surse palestiniene, SUA vor da regimului de la Bagdad un ultimatum de 48 de ore pentru a pleca de la putere @ Altminteri razboiul va incepe miercuri @ Franta si Germania au cerut intrunirea Consiliului de Securitate pentru a se ajunge la un compromis @ Colin Powell: razboiul mai poate fi evitat doar daca Saddam Hussein pleaca de la putere.
Ultimele declaratii ale partizanilor razboiului par sa indice faptul ca cele trei tari au renuntat sa mai ceara Consiliului de Securitate al ONU examinarea rezolutiei, inaintata in urma cu doua saptamani, care fixeaza data de astazi drept termen limita pentru dezarmarea Irakului. Dupa ce, sapamani la rand, eforturile au fost canalizate pentru convingerea membrilor Consiliului de necesitatea folosirii fortei impotriva Bagdadului, liderii celor trei tari au declarat, in ultimele zile, ca, din punct de vedere al dreptului international, o a doua rezolutie nu este necesara. Franta si Rusia au anuntat, in repetate randuri,  ca isi vor folosi dreptul de veto pentru a impiedica adoptarea documentului insa, ieri, presedintele a anuntat ca este dispus sa accepte un compromis daca inspectorilor in dezarmare li se va mai acorda un ragaz de 30 pana la 60 de zile pentru a-sI continua inspectiile.
Inainte de a pleca spre Azore, George W. Bush, a declarat ca “exista putine motive pentru a spera ca Saddam Hussein se va dezarma” in vreme ce secretarul de stat Colin Powell a declarat ca razboiul mai poate fi evitat doar daca Saddam, fii sai si alti lideri irakienei vor parasit puterea.
Cu cateva ore inaintea debutului summitului din Azore, Franta, Germania si Rusia au lansat, un “apel solemn” in favoarea evitarii unui razboi si au propus convocarea unei reuniuni la nivel ministerial a Consiliului de Securitate al ONU, pentru stabilirea unui calendar de dezarmare a Irakului.

Noua ordine mondiala
Unitatea de opinii dintre Paris si Berlin cu privire la criza irakiana nu se rezuma la cooperarea cu Moscova in vederea epuizarii resurselor diplomatice inainte de declansarea unui razboi – cele doua tari europene considera ca in joc se afla o noua ordine mondiala. Totusi, uniunea franco-germana pe tema Irakului nu a fost programata – la Paris nu fusese prevazut faptul ca Germania, aliat fidel al Statelor Unite, se va dezice de istoria recenta, sustinand public o opozitie de fond fata de Washington. Franta isi apara cu indarjire statutul de mare putere pe care i-l confera dreptul de veto in Consiliul de Securitate, in vreme ce cancelarul Gerhard Schroeder, si-a gasit in opozitia fata de razboiul din Irak un argument solid in perioada electorala. Relatia privilegiata dintre cele doua tari trebuie sa se sprijine pe o Europa solida, sustin Franta si Germania, referindu-se la o Europa care trebuie sa profite de socul creat de criza irakiana pentru a realiza progrese in directia unei politici externe comune. Aceasta ramane, deocamdata, un deziderat. Razboiul a creat doua tabere cu pozitii ireconciliabile, ale caror diferente de opinie afisate au anulat ani intregi de eforturi pentru construirea unei politici externe comune.
Divizarile din cadrul Aliantei, au aruncat NATO intr-una dintre cele mai grave crize din istoria sa, punandu-i in joc credibilitatea, apreciaza ambasadorul american Nicholas Burns. “NATO este o victima colaterala a luptei puterilor care se desfasoara la Natiunile Unite”, apreciaza Sir Timothy Garden, de la Institutul Regal pentru Afaceri Internationale de la Londra, care considera ca si viitorul Aliantei este sumbru.
In paralel cu pregatirile de razboi, peste un milion de persoane au manifestat, la sfarsitul saptamanii trecute, in intreaga  lume impotriva unei interventii in Irak. Mobilizarea impotriva razboiului a fost semnificativa in Italia, unde sute de mii de au manifestat sambata la Milano. Demonstratii de amploare au avut loc si in Spania,  Germania, Franta si Marea Britanie, SUA sau Canada. La Bagdad au protestat zeci de mii de irakieni, lor alaturandu-li-se si locuitori din Najaf si Kerbala, orase siite din sud, dar si din Tikrit, fieful lui Saddam Hussein.

Un razboi de  1.900 mld. $
Un razboi in Irak, chiar de scurta durata, va impune cheltuieli militare si economice de 490 de miliarde de dolari pentru Statele Unite, dar suma totala ar putea ajunge la 1.900 de miliarde de dolari in cazul unui conflict de durata, apreciaza analisti economici. Principalele doua studii realizate pe aceasta tema – unul al economistului William Nordhaus de la Yale University si unul elaborat de Andrew Stoeckel (presedintele Center for International Economics) si Warwick McKibbin (membru al Bancii Centrale Australiene) – subliniaza faptul ca totalul cheltuielilor va depinde de durata razboiului si de eventualele complicatii ale acestuia. Toate aceste estimari se refera la sume ce vor reveni in sarcina Statelor Unite, care isi vor asuma de aceasta data o parte mult mai mare din costurile totale ale razboiului, spre deosebire de conflictul din Golf din 1991, cand cheltuielile au fost suportate, in mare parte, de aliati.
iulian.anghel@zf.ro