A aparut al treilea volum din cele cinci ale monumentalei lucrari a lui Jaroslav Pelikan “Traditia crestina. O istorie a dezvoltarii doctrinei” (primele doua tomuri au fost publicate in 2004 si 2005). La publicarea acestei lucrari in SUA, s-a spus ca nici un alt autor nu ar fi fost capabil sa duca la capat un asemenea proiect.
Jaroslav Pelikan (n. 1923) este un teolog luteran convertit la ortodoxie in 1997. Sub ingrijirea sa a fost publicata, intre 1955 si 1971, lucrarea monumentala in douazeci de volume Luther”s Works, dedicata teologiei lui Martin Luther. Profesor emerit la Universitatea Yale, membru de onoare al Fundatiei Carnegie pentru Perfectionarea Invatamantului, presedinte al Academiei Americane de Arte si Stiinte, Pelikan a primit inalte distinctii academice pentru activitatea in domeniul umanisticii: Premiul Jefferson din partea Guvernului american (1983); Premiul de Excelenta din partea Academiei Americane de Religie (1989). In noiembrie 2004, i s-a decernat “Premiul John W. Kluge pentru intreaga activitate in slujba Stiintelor Umaniste”, acordat de Biblioteca Congresului SUA.
De ce spunem ca “Traditia…” este o lucrare de referinta, o carte-eveniment? Autorul insusi a facut precizarile de rigoare. In primul rand, cele cinci volume au o viziune unitara si o structura cu un singur fir conducator. In al doilea rand, fiecare volum este conceput ca o unitate de sine statatoare, independenta in prezentare fata de celelalte, in asa fel incat, daca cineva este interesat, de pilda, in arta medievala sau in politica Reformei, poate folosi volumul potrivit ca o lucrare de sine statatoare. In al treilea rand, fiecare volum are propriul sau titlu si propriul sau mesaj.
Dupa Nasterea traditiei universale (100-600), primul volum (traducere de Silvia Palade), si Spiritul crestinatatii rasaritene (600-1700), volumul al doilea (traducere si note de pr. prof. Nicolai Buga), a aparut recent Evolutia teologiei medievale (600-1300) – traducere de Silvia Palade.
Perioada cuprinsa intre anii 600 si 1300 reprezinta pentru gandirea crestina a Apusului o epoca de reevaluari si precizari ale unor doctrine ramase neclarificate in epocile anterioare si de raspunsuri doctrinare la probleme noi. Teme fundamentale ale crestinismului -raportul dintre natura si har, dintre har si liberul-arbitru, paradoxul dreptatii si milei lui Dumnezeu, prezenta reala a lui Hristos in Euharistie, cinstirea Fecioarei Maria – revin in actualitate, fiind analizate atat pe baza revelatiei biblice si a tezaurului patristic, cat si beneficiind de dezvoltarea gandirii filosofice.
Ca si in prezentarea crestinismului rasaritean, un loc aparte in acest volum il are raportul dintre crestinismul occidental si celelalte religii monoteiste cu care acesta a intrat in contact. Urmand acelasi principiu cronologic al evolutiei doctrinei, Jaroslav Pelikan surprinde modul in care opera lui Augustin a influentat Occidentul crestin timp de un mileniu, dar si afirmarea unor teologi a caror doctrina va deveni referentiala pentru Biserica din Apus. Autorul face, inca de la inceputul acestui volum, o precizare interesanta, care il situeaza clar in raport cu alti invatati care s-au ocupat de tema: “Cele mai multe dintre istoriile doctrinei medievale au fost istorii ale gandirii crestine sau chiar istorii ale gandirii filosofice, mai curand decat istorii care sa reflecte ceea ce Biserica a crezut, a propovaduit si a marturisit pornind de la cuvantul lui Dumnezeu. Din acest motiv, anumite aspecte (ca, de pilda, problema universaliilor) si anumiti ganditori (mai presus de toti, Toma de Aquino) au avut o mai mare pondere in astfel de istorii decat o au in cazul de fata. Desi eram, dupa cum reiese din lucrarile mele anterioare, mai bine pregatit sa scriu despre Toma decat despre oricare dintre ceilalti autori asupra carora mi-am concentrat atentia in acest volum, limitele pe care mi le-am impus in ceea ce priveste obiectul de studiu al ”Traditiei crestine” au facut ca o prezentare in detaliu a gandirii tomiste sa nu-si gaseasca justificarea, in ciuda atractiei evidente pe care un asemenea demers il exercita”.
Cu acest volum, autorul incheie prezentarea evolutiei doctrinei crestine din Antichitatea si Evul Mediu crestine, ultimele doua volume dedicandu-le Reformei si raportului dintre religie si cultura moderna. (S.T.)