“Nu se va întâmpla. Poate doar dacă Grecia ar încălca toate cerințele și nu ar respecta niciun angajament. În cazul unui astfel de refuz total privind restructurarea bugetului și reformele structurale se poate lua în considerare problema”, a declarat Juncker pentru publicația austriacă Tageszeitung, preluată de Thomson Reuters. Șeful Eurogroup, unul dintre cei mai puternici factori de decizie din zona euro, este sigur că Grecia își va dubla eforturile pentru a-și atinge țintele de reformă.
Iar Atena face eforturi pentru a face pe placul creditorilor. Potrivit unui oficial guvernamental, Grecia a identificat modalități de a economisi 10,8 miliarde de euro pentru perioada 2013-2015, sumă apropiată de reducerile de cheltuieli de 11,5 miliarde euro cerute de troica finanțatorilor internaționali – BCE, CE și FMI. Succesul acestor eforturi este important pentru o evaluare pozitivă făcută de Troică a progresului Atenei în implementarea reformelor cerute. De nota dată de creditori depinde deblocarea următoarei tranșe, vitale, de 31,5 miliarde euro, a celui de-al doilea bailout destinat Greciei, scrie La Tribune.
Eforturile guvernului îi costă scump pe greci, economiile venind din tăierea pensiilor și a salariilor angajaților de la stat. De asemenea, în sectorul public vor fi efectuate până la 40.000 de disponibilizări.
Germania joacă dur în continuare
În aceste condiții, pentru a tempera impactul austerității asupra unei economii aflate în al cincilea an de recesiune, premierul grec Antonis Samaras va încerca probabil în această săptămână să convingă liderii Germaniei și Franței să permită prelungirea cu doi ani a programului de reforme. De altfel, o clauză a celui de-al doilea program de salvare stipulează că perioada de ajustare a deficitului poate fi extinsă dacă recesiunea este mai adâncă decât s-a anticipat. Juncker crede că o astfel de extindere nu este absolut necesară.
Recesiunea acută strică însă planurile Atenei și ale creditorilor. Astfel, Grecia va trebui probabil să găsească economii suplimentare de 2,5 miliarde euro în următorii doi ani pentru a respecta cerințele Troicăi, scrie Der Spiegel, care citează un raport interimar al CE, BCE și FMI. Creșterea deficitului de finanțare ar fi cauzată de întârzierea programului de privatizări și de recesiune, mai gravă decât s-a anticipat.
Ajutarea Greciei pune în tabere diferite cele mai mari economii ale zonei euro, Germania și Franța, potrivit publicației germane Welt am Sonntag. Guvernul german, condus de cancelarul Angela Merkel, respinge ideea unor noi ajutoare sau a unor amânări pentru Atena, pe motiv că mai mult timp înseamnă mai mulți bani. Poziția Berlinului este apărată de mai multe state, printre care Finlanda, Estonia și Slovacia.
Publicația elenă Kathimerini notează că prelungirea programului de ajustare, pe de o parte, ar îmbunătăți dinamicile datoriei și bugetului elen, iar pe de alta ar oferi lui Merkel mai mult timp pentru a transfera la Bruxelles o parte din suveranitatea statelor din zona euro în schimbul asumării mai multor responsabilități pentru sprijinirea țărilor cu probleme din uniunea monetară. Sprijinul recent arătat de Berlin ideii ca BCE să intervină pe piețe și să cumpere obligațiuni suverane ale țărilor periferice ar trebui privit în acest context, mai scrie Kathimerini.
În cealaltă tabără, François Hollande, președintele Franței, susținut de liderii unora dintre statele sudice, este pregătit să permită noi ajutoare pentru Grecia pentru a evita ieșirea acesteia din zona euro.
“Puterea factorului politic nu ar trebui subestimată”
Planurile complexe ale Europei legate de Grecia și dependența acesteia de ajutorul partenerilor europeni determină tot mai mulți economiști să considere că soarta statului elen stă mai degrabă în interiorul zonei euro decât în afara ei.
Mai multe sondaje de opinie efectuate în ultimele luni de Reuters în rândul economiștilor din întreaga lume sugerează că statutul Greciei de membru al uniunii monetare a devenit mai sigur. Soarta statului elen în zona euro nu mai este o problemă economică, ci una care ține de voința politică fermă atât la Atena, cât și la Bruxelles.
“Având în vedere presiunea extraordinară exercitată pe Grecia, ca membru al zonei euro, puterea factorului politic nu ar trebui subestimată”, a spus Lena Komileva, analistă la GĂ Economics.
În pofida crizei, zona euro pulverizează precedentul record în materie de exporturi
Zona euro a înregistrat în iunie un excedent record al comerțului extern, de 14,9 miliarde euro, cel mai ridicat nivel de după cel puțin 1999, anul formării uniunii monetare. În aceeași lună a anului trecut, regiunea a avut un excedent de 200 milioane euro, scrie Le Monde, care citează date ale Eurostat. Analiștii intervievați de Dow Jones estimau un excedent comercial de 6,9 miliarde euro, având în vedere că indicatorul s-a situat la 7,1 miliarde euro în luna mai.
Exporturile s-au majorat cu 2,4% în iunie, raportat la luna mai, iar importurile au stagnat. Pentru UE, în iunie, excedentul s-a situat la 400 milioane euro, față de un deficit de 15,3 miliarde euro cu un an înainte. Exporturile au avansat cu 2,1%, în timp ce importurile au urcat cu 0,9%.