Un nou acord cu FMI va include condiții pentru noi reforme structurale privind forța de muncă, infrastructura și investițiile, a declarat șeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks, adăugând că România nu mai este considerată “un elev mediocru”.
Autoritățile române și-au exprimat interesul pentru încheierea unui acord preventiv cu Fondul după încheierea actualului pachet de finanțare în aprilie. În cazul unui acord preventiv, statul poate accesa fonduri în cazul unor probleme neprevăzute.
“Este clar că statul nu a fost complet restructurat. Există sectoare ale economiei pe care România trebuie încă să le reformeze pentru a atinge nivelul de flexibilitate și productivitate de care are nevoie”, a spus Franks, într-un interviu acordat Bloomberg.
Boardul FMI se va întâlni la începutul lunii ianuarie pentru a evalua progresele României. “O întârziere de o săptămână sau două nu ar avea un impact semnificativ asupra noului aranjament. Intenționăm, în continuare, să ne întoarcem pentru a negocia un acord în prelungirea celui existent, în ideea că noua înțelegere ar putea intra în vigoare din aprilie”, a spus Franks.
România și-a schimbat imaginea de “elev mediocru” după ce Guvernul a supraviețuit voturilor de neîncredere și protestelor pentru a respecta cererile FMI privind reducerea cheltuielilor și a numărului de angajați, a spus reprezentantul FMI.
Acordul în vigoare cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro, parte a unui pachet de finanțare de 20 de miliarde de euro de la UE și alți creditori internaționali, se încheie în luna aprilie și ar putea fi urmat de un acord preventiv. Actualul acord ar fi al doilea pe care România reușește să-l finalizeze și al optulea cu Fondul de la căderea comunismului în 1989.
“România avea o reputație de a fi un elev destul de mediocru în privința finalizării reformelor, iar acest program a schimbat această imagine. Este văzută acum ca o țară care a făcut eforturi enorme în pofida unei situații dificile pentru a încheia reforme dificile, dar necesare”, a adăugat Franks.
Economia României va înregistra o contracție de 1,9% în acest an, potrivit prognozelor, în timp ce restul Europei iese din criză, alimentând astfel criticile potrivit cărora respectarea cererilor stricte ale FMI și UE menține țara în recesiune, notează Bloomberg.
PNL și PSD au depus miercuri la președinții celor două Camere o moțiune de cenzură în privința legii care majorează salariile din sectorul public cu 15% anul următor. Premierul Emil Boc a cerut Parlamentului să renunțe la dezbateri și să adopte legea într-un interval de trei zile pentru a debloca următoarea tranșă a împrumutului de la FMI. Executivul se bazează pe încasarea, în total, a 2,4 miliarde de euro până în martie.
Legea pensiilor, adoptată de Parlament la 7 decembrie și promulgată de președinte miercuri, este un alt pas pozitiv, a spus șeful misiunii FMI. Guvernul a majorat TVA de la 19% la 24%, a redus salariile din sectorul public cu 25% și personalul angajat la stat, pentru a coborî deficitul bugetar la 6,8% anul acesta și la 4,4% anul următor. Totodată, statele din Europa de Est, inclusiv România, au evitat extinderea crizei datoriilor suverane din zona euro, care a cauzat creșterea costurilor de asigurare a datoriilor Portugaliei, Spaniei și Italiei la niveluri record, a declarat Franks. Temerile că regiunea ar putea fi afectată persistă încă, a avertizat oficialul FMI.
“Ne uităm mereu la posibile efecte ale contagiunii. Până acum, țările din Europa de Est au fost afectate într-o măsură relativ scăzută de problemele din alte state ale Uniunii Europene, dar această situație nu va fi obligatoriu valabilă în viitor, astfel că trebuie să rămânem vigilenți”, a afirmat el.
România are un acord de finanțare externă cu FMI, UE și alte instituții financiare internaționale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro. România a primit până acum tranșe în valoare de 11,27 miliarde de euro de la Fond și de 3,65 miliarde euro de la Comisia Europeană.