Păpușile Cătălina, Simona sau Ioana produse la Arad au fost treptat înlocuite de Barbie, Cindy sau Hannah Montana. Nici Superman, Spiderman sau mașinuțele Cars nu lipsesc acum din dormitoarele copiilor, ca să nu mai vorbim de jocurile video care câștigă tot mai mult teren. Anual, românii cheltuie jumătate de miliard de lei pe jucării și jocuri, iar suma va continua să crească.
“Pentru jucătorii multinaționali, România reprezintă una dintre cele mai mari piețe din Europa unde trebuie să fie prezenți”, spun reprezentanții companiei de cercetare de piață Euromonitor. Piața de jucării din România ar putea să aibă o creștere anuală de 14% în perioada 2010-2015, fiind astfel statul din Europa Centrală și de Est cu cea mai rapidă creștere, potrivit unui studiu al Euromonitor. Acest potențial a fost simțit de mulți oameni de afaceri, care au mizat pe nevoia de jucării și jocuri a copiilor pentru a-și deschide magazine de profil. Unul dintre aceștia este Lorand Szarvadi, fondatorul, directorul executiv și acționarul Domo Retail, al doilea jucător din piața de electronice, electrocasnice și produse IT. El mizează și în acest an pe expansiunea retailerului de jucării Toyplex, care a ajuns la 19 unități la nivel național. Ultimul magazin al companiei Toy Concept, care operează rețeaua Toyplex, a fost deschis în acest an în Botoșani Shopping Center. Rețeaua, în cadrul căreia Szarvadi este acționar minoritar, mai deține magazine în București (5) și în mai multe orașe din țară, precum Constanța, Pitești, Ploiești sau Oradea.
Szarvadi anunța la jumătatea anului trecut că va miza pe expansiunea rețelei de jucării pentru că avea încredere în potențialul pieței. Omul de afaceri care a fondat retailerul de electronice si electrocasnice Domo a investit în businessul cu jucării în 2008, ultimul an de boom economic. Deși consumul a scăzut în fiecare din următorii trei ani, omul de afaceri a continuat să investească în Toyplex, conceput ca un supermarket de jucării, targetul principal fiind copiii din segmentul de vârstă de 3-7 ani.
Iar retailerii încearcă să se uite mai departe de păpușile Barbie sau mașinuțele cu telecomandă, către produse care să atragă în magazine și pe părinții interesați de educația copiilor. “Pe piața locală am observat un trend crescător al vânzărilor în cazul jucăriilor educative, creative. De asemenea, tot mai mulți cumpără licențe, respectiv jucării Disney, Cars sau chiar Spiderman, în condițiile în care filmul urmează să iasă în acest an”, spune Flaviu Pastor, directorul de marketing și relații publice al lanțului Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Lanțul de librării, care numără mai multe zeci de unități, a intrat în insolvență în 2010, pe fondul scăderii consumului și a contextului economic dificil. Reprezentantul Diverta mai spune că vânzările de jucării în cadrul lanțului vor crește în acest an cu 3-6%, în ritm cu piața. “Vrem să aducem în magazine produsele în tendințe, pentru că românii nu se uită doar la preț, ci caută produsele potrivite pentru copiii lor, care să fie și de calitate. În această industrie cea mai importantă este siguranța copilului. Prețul nu este definitoriu”, crede Flaviu Pastor.
Mircea Bivolaru, directorul general al companiei de distribuție jucării Smart Toys, spune la rândul său că achiziția unei jucării este de fapt o investiție în propriul copil. “Jucăriile au rol educativ, nu sunt doar o metodă pentru divertismentul copilului timp de câteva ore.” El spune că românii ar trebui să adopte această mentalitate și să meargă pe urmele unor țări occidentale precum Anglia, care se află pe primul loc în topul nivelului de educație.
Mircea Bivolaru mai spune că, cel mai des, când vine vorba de achiziția de jucării, românii merg în hipermarketuri. “Când merg la cumpărături românii preferă să cumpere din magazinele cu ofertă bogată. Vor să cumpere toate produsele de care au nevoie din același loc. Mai mult, magazinele specializate nu sunt prea multe pe piața locală.” Lanțurile mari de hipermarketuri prezente în România au o ofertă bogată de jocuri și jucării, ele fiind ajutate de spațiul generos pe care îl au la dispoziție. “În cazul magazinelor Cora, cele mai vândute jucării sunt plușurile și articolele cu promovare TV. Din categoria jocurilor, sunt preferate atât jocurile clasice, pentru întreaga familie, dar și cele de creație, respectiv îndemânare”, spune Ana Maria Florea, reprezentantul lanțului de hipermarketuri Cora România, cu afaceri de peste 300 milioane de euro. Ea mai spune că anul trecut vânzările de jucării au înregistrat o creștere de 6% comparativ cu 2010. În contextul în care afacerile Cora au avansat cu doar 1-2%, rezultă că evoluția segmentului de jucării a avut o performanță mai bună.
Și Mircea Bivolaru se așteaptă la o ușoară creștere a businessului în acest an compativ cu 2011. Deși recunoaște că românii sunt afectați de contextul economic și nu știu încotro va merge piața, el mizează pe o anumită categorie de clienți. “Cel mai bine vândute jucării vor fi cele mai scumpe, cu prețuri de peste 300 de lei, pentru că această categorie de cumpărători a fost mai puțin afectată de criză.”
În acest context, ce se întâmplă cu industria locală care se luptă cu străinii doar prin preț? Cu doar 34 de angajați față de 900 de persoane în 1989, fabrica de păpuși din Arad încearcă să își păstreze locul în zona de prețuri mici pe o piață dominată de Barbie, Hannah Montana sau Cindy. După mai bine de 60 de ani de activitate, fabrica Arădeanca produce în continuare binecunoscutele păpuși, cu nume de fete precum Ioana sau Maria, însă s-a orientat și către jucării personalizate precum Nadia Comăneci pentru a face față importurilor care au invadat piața după 1989. În prezent, pentru a face față condițiilor de pe piață, la fabrica din Arad producția s-a diversificat, păpușile reprezentând 50% din total, potrivit ultimelor informații. Arădeanca mai produce articole de grădină, precum pitici, Albă-ca-Zăpada, bufnițe, iepurași și urși koala. Chiar și în acest context afacerile companiei au scăzut de aproape 20 de ori în ultimul deceniu. Cifra de afaceri din 2010 nu mai atinge nici măcar pragul de un milion de lei, față de aproape 14 milioane în urmă cu circa zece ani. Se va întoarce oare roata sau vom începe să producem Barbie de România?