Romanii care nu mai vor sa astepte Uniunea Europeana in fotoliile de acasa pot sa ii ia pulsul chiar din “inima” ei. Pe langa un salariu destul de greu de imaginat in Romania, un job sau un stagiu in institutiile europene inseamna o adevarata experienta de viata, intr-un mediu de lucru cosmopolit si dinamic, insa si responsabilitate si reguli rigide. Cel putin asa sustin cei care au trecut prin Parlament sau Comisie.
“A aplica pentru o cariera este deseori una din primele cai prin care cetatenii Uniunii Europene intra in contact cu institutiile acesteia”, spunea in urma cu ceva timp presedintele board-ului de administratie al Oficiului European pentru Selectia Personalului (EPSO).
Oficiul a devenit operational la in-ceputul lui 2003 si are rolul de a coordona recrutarea de personal calificat pentru diferitele institutii ale UE, tocmai pentru a evita procedurile nesfarsite si birocratia pe care le presupunea gestionarea acestui proces de catre fiecare institutie in parte.
Intalnirile cu “agentia de recrutare” a UE vor deveni un lucru obisnuit si pentru romanii atrasi de perspectiva unei cariere europene, iar asta in conditiile in care aderarea va insemna ca acestia vor putea aplica pentru cateva sute de posturi de functionari europeni si pentru alte posturi la care se vor inscrie in concurs si candidati din celelalte state membre.
Ce insemna, de fapt, un job in institutiile europene? In primul rand, un salariu de cateva mii euro, un mediu de lucru multicultural, obligatia de a respecta mereu regulile, dar si relocarea intr-un oras mare, aglomerat, insa destul de ofertant din punctul de vedere al posibilitatilor de recreere.
“Adaptarea la noul job de la Bruxelles a presupus, in primul rand, adaptarea la Bruxelles, adica orientarea intr-un oras de talia acestuia, intr-o institutie ‘furnicar’, cu multe cladiri si extrem de multe intrari, lifturi sau coridoare”, spune Miruna Matei, in prezent ofiter de presa la Parlamentul European. Ea a ajuns la Bruxelles in toamna anului trecut, recrutata de EPSO, si isi aminteste ca, in prima zi de serviciu, si-a gasit destul de greu calea catre birou. Coridoarele n-au fost insa singurul amanunt dezorientant, pentru ca au urmat formalitatile administrative: “Legitimatia, fara de care nu intri in niciuna din cladiri, nici macar la cantina, alegerea unei banci, documentele de inscriere si luare in evidenta la resurse umane si asa mai departe”, explica Matei. Cu toate acestea, precizeaza ea, comunicarea cu sefii pare mai degraba colegiala. “Echipa in care lucrez acum este o echipa tanara si unita, iar biroul meu, la fel ca birourile tuturor, este un birou simplu, a carui usa sta tot timpul deschisa”, afirma ea.
Un post de administrator in institutiile europene, care presupune studii superioare, insa nu si experienta semnificativa de munca, porneste de la peste 3.800 de euro si evolueaza progresiv, in acelasi timp cu treptele de dezvoltare pe care le urca persoana. La salariu se mai adauga insa si diferite alocatii, cum ar fi cea pentru expatriere, in valoare de 16% din salariu, sau cele pentru familie si scolarizarea copiilor. Iar directorul general al unui directorat dintr-o institutie UE va castiga cel putin 16.500 de euro.
Ziua de lucru a Mirelei Matei incepe la 8.30 si dureaza, in mod normal, pana la 17.30, incluzand si intervalul de o ora si jumatate pe care toti angajatii il au liber intre orele 12.30-14.00, pentru pauza de masa. Insa sunt si destule zile cand programul se poate prelungi chiar pana la ora 22.00, in perioadele aglomerate de diferite evenimente, cum ar fi sesiunile plenare.
Si Crista Filip, fost stagiar in cadrul Comisiei Europene, este de parere ca unul din principalele avantaje al unei astfel de experiente este acela ca iti poti face prieteni din toata lumea.
Filip a ajuns la Bruxelles in luna martie a anului trecut, pentru un stagiu programat pana in iunie, care s-a prelungit insa pana in noiembrie.
Anual, numai Comisia Europeana primeste 1.200 de stagiari, de-a lungul a doua perioade, care incep in martie si in octombrie si pot dura cinci sau trei luni, existand si posibilitatea de prelungire pentru cativa dintre acestia, care vor ramane pentru a pregati sosirea urmatorului val de stagiari
Stagiarii primesc o bursa, care se ridica in prezent la valoarea lunara de 950 de euro, insa sunt nevoiti sa suporte cheltuielile de intretinere si sa isi asigure singuri cazarea. Candidatii trebuie sa aiba in general studii universitare, iar cei din statele care nu sunt inca membre trebuie sa stie cel putin una din limbile de lucru ale institutiilor europene.
“Pentru cei din estul Europei este foarte important in etapa finala de selectie sa fi avut studii in afara tarii, pentru ca acest lucru demonstreaza deschidere catre mediile multiculturale si adaptabilitate”, mentioneaza Filip.
Fostul stagiar spune ca bursa de 900 de euro, care i s-a oferit atunci, i-a acoperit cheltuielile de intretinere si i-a permis sa viziteze aproape toate tarile Europei de Vest, catre care Bruxellesul este un foarte bun punct de plecare.
Desi munca ei in cadrul departamentului in care a fost repartizata era dependenta de calculator, mediul de lucru in sine s-a dovedit extrem de interesant, iar asta mai ales din punctul de vedere al relatiilor interumane.
“Colegii erau din toate tarile Europei, nu aveam practic niciun coleg belgian in departament. Seful era francez, secretara sa era din Italia, secretara departamentului era si ea din Franta, iar ceilalti din Spania, Germania, Danemarca sau Slovacia”, povesteste Filip.
Mai mult, spune Filip, la un an dupa ce s-a despartit de ceilalti stagiari, prieteniile au rezistat. Au fost si doua intalniri: una initiata de o stagiara din Polonia, care i-a invitat pe ceilalti la Varsovia, si alta la Bruxelles.
“Singurul lucru care mi-a dat batai de cap a fost obtinerea vizei pentru Belgia, proces laborios, care a consumat timp si bani. Partea buna a fost ca am descoperit ca exista o tara in care birocratia este mai mare decat in Romania”, afirma Crista Filip, pe care experienta europeana a inspirat-o la intoarcerea in tara sa isi faca o firma care ofera servicii de informare si training pentru posibilii candidati interesati de un post in UE.
“Pentru noi, romanii, care nu suntem chiar obisnuiti sa respectam regulile, poate parea, intr-adevar, un mediu putin birocratic, insa lucrurile se misca”, spune si Madalina Barbu, care lucreaza in prezent in Romania ca specialist in informare europeana la centrul Infoeuropa.
Ea a optat pentru un stagiu in cadrul institutiilor UE inca din 2003. Drumul sau a inceput insa in Statele Unite, unde a plecat cu o bursa de studii. Mai departe a ajuns la Bruxelles, ca stagiar la Camera de Comert a Americii din capitala belgiana. Actiunile de lobby catre institutiile comunitare la care a participat i-au starnit curiozitatea de a vedea “cum este si de partea cealalta”, in interiorul Comisiei.
Barbu si-a inceput stagiul in cadrul Directiei Generale pentru Comert.
“De cele mai multe ori un stagiar preia o parte din sarcinile unui functionar din unitatea respectiva, indeplinindu-le sub atenta indrumare si supraveghere a acestuia. Responsabilizarea este unul din punctele cheie de motivare”, explica Barbu, care adauga insa ca procesul de selectie este unul destul de riguros, pentru ca aceia care trec de el devin, practic, functionari europeni pentru cateva luni.
Ea adauga ca, pe langa sarcinile cotidiene pe care fiecare le primeste la birou, stagiarul are si posibilitatea altor activitati extraprofesionale, cum ar fi implicarea in diferite comitete de organizare a unor evenimente caritabile sau de promovare a nationalitatilor, posibilitatea de a participa la evenimente sportive, culturale, sau chiar la cursuri de limbi straine pe care unii stagiarii le ofereau gratuit celorlalti.
Madalina Barbu afirma ca experienta sa la Bruxelles a fost un punct bun de plecare pentru o cariera in domeniul afacerilor europene. Insa, adauga ea, cei care vor sa ajute la integrarea Romaniei in UE isi pot construi o cariera de succes si acasa, pentru ca “mai mult este de facut aici decat de-acolo”.
Cei care isi doresc totusi sa ia drumul Bruxellesului, isi pot face acum planuri pe termen lung. Daca pana acum romanii au fost recrutati doar pentru contracte de munca temporare, din toamna trecuta EPSO a inceput sa recruteze cetateni romani si pentru posturi permanente de functionari europeni.
Ce aduce un job la Bruxelles
3.800 de euro – salariul lunar de baza pentru un post de administrator, care presupune studii superioare, insa nu si experienta semnificativa de munca
16.500 de euro – salariul lunar de baza al directorului general al unuia dintre directoratele din institutiile europene
alocatii pentru familie: alocatie pentru locuinta, alocatie pentru copii, alocatie pentru scolarizarea acestora
alocatie de expatriere de 16% din salariul lunar de baza, insa nu mai mica de 450 de euro
65 de ani – varsta obisnuita de pensionare, insa se poate ramane pana la 67 de ani; posibilitatea de pensionare timpurie incepe de la 55 de ani
dreptul la pensie din salariul de baza este de 70%
relocarea intr-un oras mare, cu multe posibilitati de recreere, din care se poate ajunge repede si in alte mari orase europene, cum ar fi Paris, Londra sau Amsterdam
Engleza, atu-ul romanilor
Pana sa ajunga in birourile de la Bruxelles sau Luxemburg, romanii trebuie sa treaca printr-o serie de teste nu tocmai usoare. “Pot spune ca romanii pe care i-am intalnit si care se pregatesc pentru concursuri sunt oameni foarte capabili. Mai mult, majoritatea stapanesc excelent limba engleza, iar competentele lingvistice reprezinta un mare avantaj”, precizeaza Phil Gaskell, trainer al principalului sindicat al angajatilor din institutiile UE, “Renouveau et Democratie”.
Gaskell a derulat seminarii de pregatire pentru angajatii Uniunii Europene in ultimii trei ani si, anul acesta, a ajuns si in Romania, adus de firma BorderLine Services. Pana in prezent, el a sustinut seminarii la Bucuresti si la Iasi.
Este foarte important, afirma trainerul, ca pregatirea pentru concursul european sa inceapa cat mai devreme posibil, cu cel putin trei luni inainte de desfasurarea acestuia. “Sfatul meu este sa mearga la un training cat mai devreme cu putinta si sa isi faca o idee despre cum se organizeaza pregatirea si despre tehnicile care ii vor ajuta sa evite irosirea timpului si sa lucreze eficient si structurat”, explica Gaskell.
Potrivit acestuia, un candidat trebuie sa deprinda abilitatea de a aborda intrebarile de rationament verbal si numeric si sa aiba cunostinte temeinice despre tot ceea ce inseamna UE. Mai mult, trebuie sa se pregateasca si pentru partea scrisa a competitiei, care presupune redactarea unui eseu, ceea ce implica abilitatea de a structura ideile intr-un mod concis, clar si convingator.
Pana in prezent, romanii au fost cel mai puternic atrasi de cele 215 pozitii de administratori, pentru care s-au inscris la concurs peste 9.200 de persoane, ceea ce inseamna o concurenta de 42 de persoane pe loc.