Vinerea trecută, premierul Emil Boc și-a pus consilierul personal, Andrei-Victor Ve­vera, în funcția de președinte al Consiliului de Administrație în cadrul Transelec­trica, una dintre cele mai mari companii din portofoliul statului, cu afaceri de peste 600 de milioane de euro. Însă ieri Vevera a demisionat, potrivit unei succinte informări a Guvernului, în care nu s-a specificat motivul.

ZF a scris la începutul acestei săptămâni că, prin numirea lui Vevera în această funcție, premierul a sfidat orice criteriu de competență și transparență pe care le-a invocat în fiecare discurs de până acum pe tema eficientizării companiilor de stat.

“Din păcate, la nivelul companiilor de stat din România nu s-a reușit o profesionalizare a managementului, nu s-a făcut o detașare între partea profesională și partea politică. Peste tot în lume liderii politici numesc oameni în funcții importante de conducere, dar îi aleg dintr-o listă de cadre de rezervă care, chiar dacă sunt afiliați politic, sunt foarte competenți din punct de vedere profesional”, spune analistul economic Aurelian Dochia. El a mai precizat că, totuși, la numirile politice, oamenii nu sunt puși la conducerea companiilor de stat pentru a dezvolta o strategie pe care s-o pună în aplicare, ci rămâne o altă echipă “tehnică” de management care asigură ca activitatea companiei să fie stabilă.

“Cred că anul acesta, având în vedere condițiile destul de incerte din economie și mai ales că o serie de companii de stat sunt puse pe lista privatizării, ar trebui să se acorde mare atenție numirilor politice. Piața privește cu mare atenție cine este la vârful unei companii care vrea să se listeze, cu o atenție mult mai mare decât lumea politică și evaluează managerii după alte criterii, de aceea este nevoie de o atenție sporită pentru o reușită a privatizărilor”, a mai spus Dochia. De altfel, statul, care deține 73,7% din acțiuni prin Ministerul Economiei, și-a asumat să vândă pe bursă 15% din acțiunile Transelectrica la finalul lunii februarie, printr-o ofertă de acțiuni care s-ar putea ridica la circa 40 mi­lioane de euro. În prezent, compania are o capitalizare de 308 milioane de euro.

Cele mai mari 35 de companii aflate în portofoliul statului român au avut în 2010 un business cumulat de aproape 10 miliarde de euro, dar nu au înregistrat profit, pierderile totale ale acestor coloși ridicându-se la aproape 500 de milioane de euro, potrivit unei analize a ZF. Rar se găsește pe site-ul unei companii mari de stat numele celor care ocupă funcțiile în structura de conducere, iar de publicarea CV-urilor acestora nici nu poate fi vorba.

“Guvernul încearcă să adopte tot felul de măsuri sub imperiul panicii, indiferent dacă are sau nu o motivație fundamentată în spatele acestor decizii. Lipsa transparenței în alegerea manage­rilor pentru companiile de stat are ca efect imediat pierderea capitalului de imagine la nivel intern, în primul rând, pentru că erodează foarte mult încre­derea în tot ceea ce înseamnă merito­crație ca și criteriu de promovare”, este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului irlandez Grafton.

Numirile în pozițiile executive la companiile de stat se fac pe cale politică și, de obicei, fiecare nou ministru vine cu propriile propuneri pentru șefia firmelor din subordine.

Acestă modalitate defec­tu­oasă de atribuire a celei mai înalte funcții într-o companie de stat are consecințe dezas­truoase pentru economie, iar situația nu poate fi reglementată decât prin trans­parență și definirea unui minim nivel de com­petență profesională față de opaci­tatea aproape totală care însoțește acum astfel de numiri.

În timp ce companiile private plătesc zeci de mii de euro headhunterilor pentru a găsi CEO-ul potrivit, care să adu­că businessul pe creștere și care are seta­te de la început obiective clare de performanță, în companiile de stat, numirile “nefericite” determină o fluctuație de personal foarte ridicată la nivel de director general.

Spre exemplu, Victor Vevera a fost ales vineri în funcția de președinte al Con­siliului de Administrație al Trans­electrica București în locul lui Horia Hă­hăianu, adus anul trecut la conducerea companiei.

Și având în vedere că este o com­panie de stat, multe dintre ele sunt bune “de muls”, profitul Transelectrica, o companie care are monopol, a fost de doar 2,27 mil. euro în 2010, adică o marjă de profit net de 0,4%.

Cum au plecat șefii numiți politic în 2011 de la conducerea marilor companii de stat

  • Decembrie 2011:

Constantin Trihenea (membru PD-L), 61 de ani, a demisionat din funcția de director general al Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România. Fost prefect al Sibiului, el a fost adus în funcție de ministrul economiei Ion Ariton (PD-L), care provine din același oraș.

  • Decembrie 2011:

Pompiliu Budulan, șeful Nuclearelectrica și membru PD-L, și-a dat demisia după ce presa a scris că fiica sa, Izabela, deținea o funcție de conducere în cadrul Nuclearelectrica, în departamentul de strategie-dezvoltare.

  • Iunie 2011:

Ionuț Gogu, consilierul ministrului comunicațiilor Valerian Vreme (PD-L), partener de afaceri al Mioarei Vreme (soția demnitarului), a fost retras din Consiliul de Administrație al Poștei Române după un articol din ZF.

Situația nu a fost singulară în cadrul acestui minister. Predecesorul lui Vreme în fotoliul de ministru, Gabriel Sandu (tot PD-L), a numit-o în ianuarie 2009 pe viitoarea sa soție în Consiliul de Administrație al Romtelecom. În urma apariției în presă a acestei istorii ea a fost schimbată, dar a continuat să fie consiliera personală a lui Gabriel Sandu. Tot în 2011, în luna mai, Ministerul Comunicațiilor l-a numit în funcția de administrator și membru în Consiliul de administrație al companiei de stat SN Radiocomunicații pe Adrian Teodor Șușcă, 27 de ani, care este vicepreședinte al departamentului de imagine și relații cu presa al Organizației de tineret din Brașov a PD-L. Șușcă este angajat și în funcția de consilier la Ministerul Comunicațiilor.

  • Martie 2011:

Ruxandra Brutaru, 30 de ani, directorul general al companiei aeriene de stat Tarom, și-a dat demisia din funcția în care a fost numită în ianuarie 2009 de către fostul ministru al transporturilor Radu Berceanu. Fiică a unui fost director din Tarom, Brutaru a avut un mandat de doi ani și două luni cu rezultate dezastruoase, pierderile companiei ridicându-se la 134 de milioane de euro, un record negativ al ultimului deceniu. Cu toate acestea, ea a rămas director general adjunct în companie.

  • Martie 2011:

Liviu Costache, directorul general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), și-a dat demisia, pe neașteptate, invocând motive de sănătate. El a plecat de la conducerea CNADNR la numai șase luni de la numirea în funcție de către ministrul transporturilor Anca Boagiu. CNADNR este instituția prin care statul face o bună parte din lucrările de infrastructură, având un buget anual de peste 1,6 mld. euro.

Subiecte #CEO la stat#companii de stat#jocuri politice