In timp ce cea mai mare bursa de valori din lume se confrunta cu o criza fara precedent, John Reed, numit proaspat in fruntea NYSE pentru a gasi o solutie in acest sens, a inceput prina transforma biroul lui Richard Grasso, predecesorul sau. Bibelourile fara valoare pe care le colectiona Grasso au disparut, temperatura camerei, care transformase biroul intr-o veritabila sauna, a fost redusa, iar draperiile au fost ridicate, pentru a lasa lumina inauntru.
Totusi, diferentele intre cei doi presedinti nu se opresc aici. John Reed are planuri mari pentru New York Stock Exchange (NYSE), chiar daca este, la cererea sa, numai presedintele interimar al bursei si doreste sa paraseasca aceasta functie pana la sfarsitul anului.
Aflat in aceasta functie deja de doua luni, Reed crede ca a gasit care sunt slabiciunile care au facut ca bursa new-york-eza, veche de 211 ani, sa se impiedice atat de rau. Scopul sau este acum sa-i convinga pe cei 1.366 membri ai bursei – de fapt, si proprietarii insitutiei – sa ii aprobe propunerile reformatoare. Daca acestia vor accepta ideile lui Reed, si este aproape sigur ca acest lucru se va intampla, masurile luate ar putea transforma complet bursa de valori.
Material de studiu
“Sunt un revolutionar. Nu incercam sa suprimam ideile. Dar avem nevoie de un proces decizional derulat cu atentie. In definitiv, exista o singura New York Stock Exchange”, a declarat Reed pentru Financial Times.
Cum a ajuns NYSE in aceasta situatie reprezinta deja material pentru studiile de caz de la scolile de afaceri. Richard Grasso a transformat bursa intr-un cerc inchis, folosindu-se de o retea de cunostinte personale in lumea de pe Wall Street, cu scopul de a-si mentine suprematia mondiala. Astfel, el a ales in consiliul de administratie al bursei de valori directori ai firmelor de brokeraj pe care NYSE avea datoria de a le supraveghea.
Grasso a fost “recompensat” printr-un pachet salarial de 187,5 milioane de dolari care, atunci cand a fost facut public, a socat chiar si o parte din acesti directori. Ei au declarat ca nu si-au dat seama ca Grasso avea dreptul, prin contractele sale de munca, la o suma atat de importanta. Au urmat, bineinteles, proteste zgomotoase. Cum Securities and Exchange Commission (SEC), autoritatea de reglementare a pietelor financiare americane, a inceput sa analizeze cu atentie practicile burselor de valori, Grasso si-a dat demisia in cele din urma pe 17 septembrie.
Salvatorul
Reed, care la cei 64 de ani ai sai se bucura de zilele linistite ale pensionarii in insula franceza Ile de Re, a primit un telefon de la directorii cuprinsi de panica de pe Wall Street, fiind rugat sa preia de urgenta conducerea bursei de la New York. A fost de acord cu doua conditii: sa conduca NYSE numai pana la sfarsitul anului, si sa primeasca un salariu simbolic, de numai un dolar.
Reed a obtinut renumele si averea transformand Citibank intr-un conglomerat financiar de talie mondiala. Aceast proces a culminat cu fuziunea cu Travelers Group si crearea Citigroup, cea mai mare instirutie de servicii financiare din lume. Cu toate acestea, Reed a fost aproape un necunoscut pe Wall Street.
El vizitase NYSE o singura data inainte de numirea sa in functia de presedinte al bursei, si marturiseste ca nu prea urmarea cursul bursier al actiunilor Citibank. Reed a fost un “om al sistemelor”. S-a folosit de puterea tehnologiei pentru a transforma operatiunile de back-office ale Citibank, economisind miliarde de dolari si lasand in urma concurentii. El este si o persoana fascinata de organigrame si de provocarile schimbarii culturii organizationale.
Ce ascundea Grasso
Despre Grasso, Reed a spus: “Este evident ca Grasso ascundea toate aceste probleme pe care noi trebuie sa le rezolvam astazi. Nu stiu cum s-ar fi descurcat daca “micul” secret privind pachetul sau salarial n-ar fi fost dezvaluit. Totusi, aceste probleme n-ar fi disparut de la sine”.
Un aspect “spinos” este presiunea exercitata de unii clienti ai NYSE, care vor ca sistemul actual, al firmelor de brokeraj, sa fie desfiintat. De asemenea, se doreste ca NYSE sa nu mai fie o organizatie care se autoreglementeaza. In prezent, bursa are dreptul de a supraveghea tranzactiile membrilor sai, iar criticii sunt de parere ca in acest mod nu se poate garanta integritatea si transparenta necesare bursei de referinta pentru intreaga lume financiara. Reed a fost nevoit sa faca fata si altor “complicatii”, legate de investigatia condusa de NYSE si SEC privind incalcarile de catre brokeri ale reglementarilor pietei.
Mesajul este insa clar: Reed a venit la conducerea NYSE nu pentru a-i pune piedici, ci pentru a o ajuta sa iasa din impas. El considera ca nu au fost inca dovedite acuzatiile potrivit carora nici sistemul firmelor de brokeraj, nici forma pe care o imbraca bursa, de organizatie care se auto-reglementeaza, nu functioneaza corespunzator. “Cel mai important este in acest moment sa se reduca volatilitatea pe termen scurt a pietei”. Sistemul de brokeri pare a fi viguros, si acest lucru conteaza foarte mult”.
Problema este ca firmele specializate in activitati de brokeraj nu au reusit sa explice pe intelesul tuturor care este rolul lor. “Este simptomatic pentru o organizatie care nu-si indreapta in primul rand atentia catre clientii sai”, explica Reed, facand comparatie cu activitatea de retail a Citibank, orientata spre clienti. Cat despre autoreglementare, el crede ca NYSE poate ramane o organizatie de acest tip, cu conditia ca functia sa de supraveghere sa fie independenta de piata propriu-zisa, iar “SEC sa fie deasupra tuturor”.
Premiera la NYSE
Reed este sigur ca membrii bursei vor fi de acord cu infiintarea primului consiliu de administratie independent din istoria NYSE, care va avea autoritatea necesara pentru a-si indeplini functia de reglementare si supraveghere.
“Cred ca membrii bursei isi dau seama ca ne aflam intr-o perioada tulbure, plina de schimbari. Trebuie sa corectam greselile de guvernanta corporativa, sa ne organizam pentru a conduce organizatia in urmatorii 3-4 ani, care se anunta a fi foarte interesanti”, afirma Reed.
Persoanele propuse pentru acest consiliu au legaturi in plan profesional foarte indepartate cu bursa new-york-eza, “sunt independente, din afara organizatiei, iar membrii bursei trebuie sa recunoasca faptul ca acesta este singurul mod ca NYSE sa-si recapete suflul”.
O problema mai arzatoare este cea a firmelor de brokeraj. Un raport al SEC dezvaluie ca incalcarile reglementarilor pietelor au prejudiciat investitorii cu 155 milioane de dolari in ultimii ani. Reed propune infiintarea urgenta a unui “superfond” la care sa cotizeze cele 7 mai firme specializate. Suma colectata ar trebui sa acopere paguba investitorilor. Cu toate acestea, Reed spune ca acest lucru ar presupune ca firmele isi recunosc vina. El considera ca totusi nu este timp pentru o batalie legala: “Din punctul de vedere al clientului, intrebarea este: a fost tranzactia realizata in mod corespunzator sau nu?”. In primul rand, NYSE trebuie sa redea clientilor increderea, iar bursa trebuie sa-si pastreze reputatia de cea mai lichida piata a actiunilor.
De aceea, sistemul socieratilor de intermediere trebuie justificat. Aceste firme au drept de monopol asupra titlurilor pe care le gestioneaza, fiind in acelasi timp aproape imposibil ca o companie sa-si schimbe brokerul. Aceste aspecte au facut ca sistemul sa fie des criticat. Totusi, Reed considera ca prin reforme sistemul trebuie sa evolueze. “Intrebarea este: “Sistemul firmelor de brokeraj ajuta organizatia sau o indeparteaza de scopurile sale?” Pana acum, sistemul a fost benefic, insa situatia se poate schimba in timp”. In orice caz, viitorul brokerilor sta in mainile noului consiliu de administratie.
Un succesor?
Reed trebuie sa isi gaseasca si un inlocuitor. In acest scop, a prezentat consiliului o serie de nume furnizate de firma de resurse umane Spencer Stuart, adaugand ca mai are si el doua propuneri. El a refuzat sa numeasca persoanele nominalizate, si nu a dezvaluit nici daca presedintele si directorul executiv al bursei vor avea roluri diferite, asa cum cer, de altfel, investitorii. Noul conducator al NYSE trebuie sa prezinte credibilitate, sa reprezinte un intermediar eficient intre cele doua consilii de administratie care vor conduce NYSE de luna viitoare, sa aiba abilitatile manageriale necesare pentru a conduce bursa de valori si sa inteleaga cum se petrec lucrurile intr-un mediu complex. Noul sau noii conducatori ai NYSE “ar putea proveni sau nu de pe Wall Street”, adauga Reed.
Inainte de a parasi bursa, John Reed mai are de rezolvat problema pachetului salarial al lui Grasso. Imediat dupa ce a devenit presedinte, Reed a “comandat” unui avocat un raport, in care sa fie specificate toate amanuntele legate de aceasta afacere. Raportul este asteptat in prima saptamana a lunii decembrie, si va fi inmanat consiliului de administratie.
Reed spune ca nu va da publicitatii acest raport, deoarece ar fi mult prea jenant pentru toate partile implicate. El va discuta insa problema cu Richard Grasso, “la o cafea”. Aceasta ar fi ultima sa actiune in calitate de salvator al New York Stock Exchange.
Numaratoarea inversa pana in momentul crizei
22 aprilie 2003: NYSE anunta ca investigheaza operatiunile unor firme de brokeraj care au actionat pe cont propriu, desi piata nu reclama o astfel de interventie
7 mai: Presa dezvaluie ca Richard Grasso, presedintele NYSE, a primit un pachet salarial de peste 10 milioane de dolari
16 mai: NYSE raspunde scrisorii in care SEC cerea o mai buna gestionare a operatiunilor. In acest scop, NYSE infiinteaza un comitet special, si promite sa organizeze audieri pe perioada verii
5 iunie: Consiliul NYSE alege 12 noi membri. Comitetul special emite primele recomandari
29 iulie: LaBranche & Co, cea mai mare societate de brokeraj a NYSE, refuza sa puna la dispozitia anchtatorilor NYSE 8.000 de e-mailuri
13 august: LaBranche neaga acuzatiile potrivit carora ar fi zadarnicit investigatiile NYSE
27 august: NYSE anunta ca i-a platit lui Grasso 139,5 miliarde de dolari reprezentand, beneficii amanate si bonusuri
10 septembrie: Grasso declara ca va renunta la alte 48 milioane de dolari, reprezentand compensatii viitoare. Documentele transmise SEC de catre NYSE sunt facute publice. LaBranche pune la dispozitia institutiei de supraveghere 8.000 de emailuri
17 septembrie: Grasso demisioneaza
21 septembrie: John Reed este numit presedinte interimar al NYSE
16 octombrie: NYSE anunta 5 firme de brokeraj ca risca sanctiuni de peste 100 milioane de dolari pentru incalcarea reglementarilor pietei
3 noiembrie: Intr-un raport, SEC mustra NYSE pentru mersul greoi al investigatiilor
11 noiembrie: Reed se intalneste cu 5 directori executivi ai unor firme de brokeraj pentru a discuta ideea unui “superfond”