Grecia se va confrunta cu limitări de amploare ale suveranității și trebuie să privatizeze activele de stat la o scară similară vânzării firmelor est-germane în anii 1990, după căderea comunismului, a declarat președintele Eurogroup Jean-Claude Juncker, citat de Reuters.
Într-un interviu publicat după ce miniștrii de finanțe din zona euro au aprobat alocarea unei tranșe de 12 miliarde de euro din pachetul de salvare de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut pentru Grecia de Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, Juncker a afirmat că este optimist referitor la succesul măsurilor convenite cu Atena.
“Suveranitatea Greciei va fi limitată masiv”, a declarat oficialul pentru revista germană Focus, adăugând că echipe de experți din zona euro vor veni în Grecia.
Pentru următorul val de privatizări, Atena va avea nevoie de soluții bazate pe modelul agenției germane Treuhand, a spus el, referindu-se la agenția de privatizare care a vândut 14.000 de firme est-germane între 1990 și 1994.
Parlamentul grec a votat joi înființarea unei agenții de privatizare, în cadrul planului de austeritate convenite de guvern cu UE și FMI.
Grecii sunt foarte sensibili la orice atingere adusă suveranității sau la ideea ca în conducerea țării să fie implicați “comisari” străini.
“Nu se poate permite insultarea Greciei, dar grecii au nevoie de ajutor. Au spus că sunt pregătiți să accepte experți din zona euro”, a afirmat Juncker.
Atena trebuie să vândă numai anul acesta active de stat de cinci miliarde de euro sau altfel riscă să eșueze în a atinge obiectivele cerute de UE și FMI, pierzând fondurile de salvare furnizate de acești creditori, caz în care ar putea intra în incapacitate de plată a datoriilor.
Repetarea experienței Treuhand ar putea fi amară pentru Grecia, care deja se confruntă cu șomaj ridicat și o recesiune prelungită.
Treuhand ar fi trebuit să vândă active de stat pentru profit, dar a sfârșit cu un deficit uriaș în bilanțul contabil – datorii de 172 miliarde de dolari – și o moștenire amară pentru numărul enorm de persoane ale căror locuri de muncă le-a distrus. Aproape patru milioane de persoane erau angajate în 1990 la companiile deținute de agenție. Când Treuhand a fost închisă, în 1994, mai rămăseseră 1,5 milioane de posturi.
Juncker apreciază că criza grecească are la bază mai ales cauze interne, în condițiile în care între 1999 și 2000 salariile au crescut cu aproape 107%, deși economia nu avansa la fel de rapid. Creșterile salariale au scăpat de sub control și nu au reflectat evoluția productivității, a mai spus el.