Parlamentarii USL au primit SMS-uri în care li se spune să nu părăsească Bucureștiul și că vor fi informați pe parcurs despre acțiunile ce vor urma, în același timp juriștii Uniunii fiind într-o ședință în care se pregătește documentul în baza căruia să fie declanșată suspendarea lui Traian Băsescu.
Parlamentari ai partidelor din USL au relatat pentru MEDIAFAX că în cursul dimineții de miercuri au primit SMS-uri de la staff-urile formațiunilor lor în care li se spune să nu plece din București.
Deocamdată, aceștia nu au primit informații despre o eventuală nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, însă li s-a transmis că vor fi informați pe parcurs despre acțiunile ce vor urma.
Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX că, în paralel, juriștii USL s-au reunit într-o ședință în care se discută documentul în baza căruia să fie declanșată procedura de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu.
Conform surselor citate, încă nu s-a stabilit dacă procedura va fi declanșată chiar de miercuri.
Articolul 95 din Constituție precizează că, “în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale”.
► Pașii până la suspendarea președintelui Traian Băsescu
În cadrul declanșării acestei proceduri de suspendare, președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută.
Propunerea de suspendare din funcție a șefului statului poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștinta președintelui.
Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui, mai prevede legea fundamentală.
Conform Regulamentului ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților, propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României în cazul săvârșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcută de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, se depune concomitent la Birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.
Birourile permanente, sub semnătura președinților, comunică neîntârziat această propunere Președintelui României, precizându-se totodată data și locul ședinței comune a Camerelor.
Președintele care conduce ședința comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcție și ascultarea explicațiilor șefului statului, consultă deputații și senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituțională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaților și senatorilor.
În cazul în care s-a apreciat că datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, însoțită de informațiile necesare, se trimite de îndată, de către președintele care a condus ședința comună, Curții Constituționale spre consultare, menționându-se și termenul până la care aceasta trebuie să se pronunțe.
În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curții Constituționale, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședință comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcție.
La dezbateri este invitat și președintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicații asupra faptelor ce i se impută.
Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, iar votul este secret, prin bile.
În cazul în care s-a hotărât constituirea unei comisii comune de anchetă, raportul întocmit de aceasta în termenul stabilit în hotărârea Parlamentului se trimite, prin grija președinților celor două Camere, Curții
Constituționale spre consultare, în termen de 3 zile de la data depunerii raportului.
La suspendarea din funcție a șefului statului din 2007, Parlamentul a constituit o astfel de comisie, care a fost condusă de Dan Voiculescu.
Hotărârea adoptată de Parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a șefului statului se comunică acestuia, în termen de 48 de ore, sub semnătura președinților celor două Camere.
Dacă propunerea de suspendare din funcție a fost aprobată, hotărârea se trimite și Guvernului în vederea inițierii proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea președintelui.
Conform Legii referendumului 3/2000, participanții la referendum se pronunță prin “da” sau “nu” la următoarea întrebare: “Sunteți de acord cu demiterea președintelui României?”.
Aceasta ar fi a doua oară când opoziția ar iniția procedura de suspendare a președintelui Traian Băsescu din funcție. Precedenta suspendare a avut loc în timpul primului mandat de șef al statului, în anul 2007. Parlamentul a aprobat suspendarea președintelui, însă la referendumul de demitere decizia a fost invalidată de populație. Astfel, la referendumul din 19 mai 2007 pentru demiterea președintelui Băsescu, 74,48% din cei care s-au prezentat la urne au votat împotrivă, iar pentru demiterea acestuia s-au pronunțat 24,75%, prezența la referendum fiind de 44,45%.
Pe durata suspendării din funcție a șefului statului, prerogativele sale au fost îndeplinite de Nicolae Văcăroiu, la acel moment președinte al Senatului. Acesta s-a autosuspendat din PSD pe durata asigurării interimatului.