Nadejda Știrbey
Jurnal de prințesă
(1916-1919)
Editura Istoria Artei
Editor și traducător – Oana Marinache, istoric de artă.
Prințesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895 la Geneva cu vărul ei, prințul Barbu A. Știrbey (1872-1946), viața tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în țară. Primele două decenii din viața cuplului s-au derulat în spațiul vastei moșii de la Buftea, palatul bucureștean din Calea Victoriei nefiind locuit decât cu ocazia unor invitații în oraș sau a unor evenimente de familie (baluri, nunți). Ca personalitate, Nadeja ține de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soția și mama perfectă. Dar, în plus, pictează, cântă la pian și la vioară, scrie poezii, povești și piese de teatru, este o fotografă amatoare.
Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919. Evocă evenimente din Buftea și București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și vede pentru prima dată lumina tiparului. Jurnalul descrie una dintre cele mai grele perioade din istroia țării noastre. Cu toate că prințesa trăiește în acești doi ani în preajma famileii regale și a primului-ministru Ion I.C. Brătianu, cumnatul ei, bucurându-se de prietenia generalului Berthelot, însemnările ei nu evocă numai eveneimentele politice și militare, ci consemnează și prefacerile societății și trăirile personale.
Volumul tipărit acum cuprinde, pe lîngă texte, un mare număr de imagini de arhivă, unele rarisime, inclusiv o seamă de fotografii realizate de Nadejda Bibescu în perioada scrierii acestui jurnal, și ele apărute pentru prima oară.
