Justitia naruieste planurile europene ale lui Merkel

Planurile cancelarului german, Angela Merkel de a repune Tratatul Constitutional al Uniunii Europene pe agenda politica a viitoarei presedintii germane au primit o lovitura serioasa din partea Curtii Constitutionale de la Karlsruhe.
Judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca nu vor da un verdict in cazul plangerii depuse de deputatul conservator Peter Gauweiler, care sustine ca Constitutia europeana intra in conflict cu cea a Germaniei pana cand o decizie finala nu se va lua asupra sortii documentului, care a fost inghetata de la respingerea sa prin referendum de catre alegatorii francezi si olandezi.
Decizia Curtii ii da o lovitura grava cancelarului care visa sa se afirme pe scena europeana relansand dezbaterile asupra textului constitutional, respins in urma cu un an in Franta si Olanda, dar ratificat de Parlamentul german.
Desi votata cu o majoritate covarsitoare a Parlamentului german, constitutia europeana nu a fost ratificata de presedintele Horst Koehler, care a promis ca va astepta verdictul Curtii de la Karlsruhe. Amanarea deciziei o pune pe Angela Merkel intr-o situatie delicata.
Cancelarul german declara saptamanile trecute ca reluarea procesului de ratificare a constitutiei europene va fi una dintre prioritatile presedintiei germane a UE, care isi incepe mandatul la 1 ianuarie 2007.
Merkel a afirmat in repetate randuri ca si-ar dori ca Tratatul constitutional sa intre in vigoare pana la alegerile europene din 2009. Aceasta decizie a Curtii constitutionale o pune pe Merkel in situatia, oarecum ipocrita, de a vorbi altora despre importanta unei constitutii pe care Germania, tehnic vorbind, inca nu a ratificat-o.
Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti, a declarat pentru Ziarul Financiar: “Germania a avut pana acum un parcurs cat se poate de pro-european. Daca pana acum situatia constitutiei europene era cel putin problematica acum a devenit cronica. Niciun stat nu poate ignora eventualele contradictii dintre constitutia UE si propria constitutie, deci decizia Curtii de la Karlsruhe va atarna greu. Trebuie vazut insa daca plangerea depusa de Gauweiler este intemeiata. Oricum, in forma ei atat de complexa este putin probabil ca aceasta constitutie sa mai fie ratificata de toate statele membre ale UE”.
Deputatul conservator Peter Gauweiler a depus plangerea legala la Curtea Constitutionala a Germaniei in 2005. Acesta reclama ca Constitutia UE intra in contradictie cu Constitutia Germaniei, stirbind suveranitatea Parlamentului.
“Parlamentul german nu poate acorda UE mai multe drepturi decat are chiar el insusi”, spunea Gauweiler in 2005, la depunerea plangerii.
Siegfried Bros, judecator la Curtea Constitutionala, care se ocupa de constitutia UE, a spus ca o decizie in acest caz “nu este momentan o prioritate”. Bros a declarat ca Tratatul constitutional inca se discuta, avand in vedere cele doua referendumuri negative din Franta si Olanda. “Daca textul va ramane asa cum arata el astazi, este destul timp pana in 2009 sa luam o decizie”, a adaugat Bros. Mai mult, judecatorii Curtii de la Karlsruhe au afirmat ca o decizie in acest caz, pana la finalizarea discutiilor asupra formei finale a Constitutiei, ar fi incompatibila cu statutul si atributiile unei curti constitutionale, care nu ar trebui sa se implice in dezbateri, ea fiind, in cazul actelor fundamentale, ultimul for decizional.
Constitutia Europeana si-a inceput procesul de ratificare in 2004 si a primit pana acum acceptul a 14 state membre, dar pentru a intra in vigoare ea va avea nevoie de votul tuturor celor 27 de state. Franta si Germania sunt adesea considerate “motorul” economic si politic al UE. Daca aceste doua state nu reusesc sa acorde un vot favorabil Tratatului constitutional, este foarte probabil ca el sa fie ingropat pentru o vreme si scos din sertar intr-un moment mult mai potrivit.
Constitutia Europeana era menita sa ofere mai multa coeziune UE si sa simplice procesul decizional. Constitutia viza printre altele o reforma a institutiilor UE si o fluidizare a deciziilor extrem de birocratice momentan.