Introducerea cardului de sănătate va fi prioritatea din acest an a lui Cristian Bușoi, cel care în urmă cu o lună a preluat conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituția ce administrează fonduri de aproape 5 mld. euro strânse din contribuțiile la sănătate.
La fel ca și predecesorii săi, Bușoi a trecut în capul listei de priorități aspecte legate de informatizare, proces care a fost început în urmă cu 12 ani, perioadă în care la conducerea CNAS s-au aflat șapte președinți.
„Pentru asigurarea transperanței și cheltuirii eficiente a banilor, cardul electronic de sănătate reprezintă elementul esențial“, a spus șeful CNAS. Aflat la prima conferință de presă de la preluarea mandatului, Bușoi, 35 de ani, a anunțat ieri că la sfârșitul anului vor fi realizate 7,5 milioane de carduri de sănătate, însă a evitat să spună data de la care vor începe să fie utilizate.
Cardul reprezintă a treia etapă în informatizarea sistemului de sănătate, după sistemul informatic unic integrat (SIUI – o bază de date cu asigurații, medicii, farmaciile, spitalele în care sunt raportate serviciile prestate și decontările) și rețeta electronică.
Pentru SIUI s-au investit peste 100 mil. euro, rețeta electronică, devenită obligatorie din ianuarie, a costat 12 mil. euro (mare parte din bani venind din fonduri europene), iar proiectul cardului de sănătate se ridică la aproximtiv 20 mil. euro. Ultima etapă în informatizare, ce urmează să fie implementată, este dosarul electronic al pacientului ce va conține istoricul medical.
Ce vrea să facă Bușoi
Bușoi spune că vrea să schimbe imaginea CNAS de instituție opacă și intenționează totodată să înființeze o direcție de control și antifraudă, în care să atragă oameni din ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) și Ministerul Afacerilor Interne.
Noua direcție ar urma să aibă atribuții de a efectua controale atât la nivelul caselor județene de asigurări, cât și la nivelul furnizorilor (medici și spitale). El a mai spus că vrea să clarifice unele detalii legate de taxa clawback (o taxă pe vânzările producătorilor de medicamente), pentru a se evita ca pe viitor instituția să piardă procese din cauza unor „chichițe“ și intenționează să încheie procesului de transfer către ANAF al bazei de date cu datornicii la fondul de sănătate.
Însă focusul CNAS din acest an este implementarea cardului de sănătate, ce va reprezenta elementul de identificare a pacientului în sistemul sanitar.
Prin intermediul cardului, pacientul va dovedi că este asigurat în sistemul de stat, acesta fiind practic singurul avantaj major adus de utilizarea sa. Pe de altă parte, medicii vor dovedi prin acest card că au realizat consultul, iar CNAS va urmări mai simplu decontarea serviciilor medicale.
Până la finalul acestei luni vor fi produse 200.000 de carduri, iar până la finalul anului în total vor fi disponibile 7,5 milioane. Data de la care cardurile de sănătate vor fi obligatorii urmează să fie stabilită. Acestea vor fi distribuite și inițializate de către medicii de familie. De anul viitor, cardurile vor fi incluse în cărțile de identitate, pentru cei care își schimbă aceste documente.
CNAS este finanțatorul sistemului de sănătate, având la dispoziție în acest an fonduri de aproape 5 mld. euro. În 2004, instituția avea la dispoziție 1,7 mld. euro, însă creșterea fondurilor nu s-a reflectat în creșterea calității actului medical.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013