Nivelurile ridicate record ale cos­tu­rilor de împrumut de pe piețe ale unora dintre statele euro, în spe­cial Italia și Spania, au pro­vocat probleme de finanțare și pentru cea mai mare economie europeană, Ger­mania. În aceste condiții, vulnerabilatea României în fața crizei datoriilor din zona euro nu trebuie neglijată.

Președintele Traian Băsescu a declarat că România trebuie să se împrumute cu 16 mi­li­arde de euro anul viitor, respectiv 13,5 mld. euro pentru rostogolirea datoriilor ante­ri­oare și 2,5 mld. euro pentru finanțarea deficitului bu­ge­tar de 1,9% din Produsul Intern Brut (PIB).

“Intenția este să împrumutăm cât mai puțin. Și așa trebuie să împrumutăm 13,5 mi­liarde de euro pentru a rostogoli datoriile anterioare. Deficitul de 1,9 procente mai înseamnă încă 2,5 miliarde, ceea ce înseamnă că România trebuie să se împrumute de pe piețe – internă și externă – 16 miliarde de euro anul viitor”, a spus șeful statului într-o conferință de presă.

Declarațiile președintelui, făcute după ce șefii de state și de guverne din UE au hotărât crearea unui pact pentru o mai strânsă intregrare fiscală, ridică trei întrebări esențiale:

1. Ce probleme ar putea întâmpina România anul viitor pentru refinanțarea datoriei, având în vedere că dobânzile de pe piețele internaționale nu dau semne de scădere?

În primul rând trebuie făcută o diferență, împrumutul suplimentar de anul viitor fiind de 2,5 miliarde de euro, a spus fostul ministru de finanțe Daniel Dăianu. “România va avea probleme doar dacă va fi un blocaj al piețelor, doar în cazul unor scenarii extreme, dar sumele sunt mici”, a afirmat analistul economic Dragoș Cabat.

Laurian Lungu, analist economic Evoluțiile din ultima perioadă ale burselor și piețelor de obligațiuni au demonstrat cât de sensibile sunt acestea la cel mai mic semnal negativ.

Randamentele obligațiunilor italiene au atins niveluri istorice pe fondul instabilității politice din Italia și al neîncrederii investi­torilor că guvernanții de la Roma pot aduce economia stagnantă pe calea reformei. Piețele nu au luat în considerare că situația Italiei, una dintre cele mai mari economii ale zonei euro, este cu mult diferită de cea a Greciei, stat aflat de mai multe ori de la începutul crizei în pragul falimentului.

De asemenea, acțiunile marilor bănci fran­ceze au înregistrat scăderi puternice în urma unor zvonuri că instituțiile de credit sunt pe punctul de a se prăbuși din cauza expunerii la Grecia. Aceasta demonstrează cât de ușor poate evolua situația de la o extremă la alta.

Tot mai multe voci consideră că singura soluție pentru Grecia de a depăși criza este ieșirea din zona euro.

Un astfel de eveniment ar reduce considerabil încrederea investitorilor în unitatea uniunii monetare, cu efecte grave pentru piețe. De asemenea, agențiile de eva­luare financiară s-au arătat puțin impresionate de cele mai recente planuri anticriză ale lide­rilor UE și amenință ratingurile statelor europene.

Analistul economic Laurian Lungu apre­ciază că “România se va confrunta cu problemele pe care le vor întâmpina toate statele europene care trebuie să-și finanțeze deficitul. Resursele scad și sunt tot mai scumpe. Dar Fondul Monetar Internațional ne ajută”. Laurian Lungu consideră, de asemenea, că acordul convenit de liderii UE va duce în cele din urmă la formarea celei mai stabile uniuni fiscale din întreaga lume.

“Pactul va avea ca efect reducerea costurilor de finanțare pe termen lung. Țările care respectă acest acord vor avea nevoie de mai puțină finanțare și va fi și o finanțare mai ieftină”, a menționat analistul.

2. Ridică acordul liderilor UE probleme pentru refinanțarea datoriei României?

Șefii de state și de guverne au hotărât la summitul de săptămâna trecută impunerea unui deficit structural sub pragul de 0,5% din PIB, cu măsuri punitive pentru cei care nu respectă prevederile.

Președintele Traian Băsescu a lăsat să se înțeleagă că acest acord nu se va aplica în 2012. Dacă ar intra în vigoare de anul viitor, în­seamnă că România va trebui să ajungă la un deficit bugetar de 1% pe cash, față de 1,9% din PIB pe cash prevăzut în proiectul legii bugetului pentru anul viitor. Acest lucru presupune cheltuieli ale bugetului general consolidat mai mici cu încă un miliard de euro.

Președintele a dat asigurări că deficitul bugetar de 1,9% din PIB pe cash rămâne în picioare în 2012 și că taxele nu vor fi modificate.

Dragoș Cabat, analist economic Analistul economic Liviu Voinea consi­deră, de asemenea, că prevederile liderilor UE se referă la 2013. Declarația comună a șefilor de state și de guverne din zoan euro, emisă după încheierea summitului, nu precizează vreo dată de la care ar urma ca pragul de deficit structural de 0,5% din PIB să devină obligatoriu. Detaliile planului ar urma să fie stabilite până în luna martie.

3. De unde va strânge România banii pentru refinanțarea datoriei?

“România, ca economie emergentă, cu dobânzi reduse, ar trebui să fie mai atrăgătoare pentru investitorii americani și japonezi”, spune Dragoș Cabat.

Pe lângă sursele tradiționale, o soluție ar fi liberalizarea tranzacțiilor cu titluri de stat, a afirmat Liviu Voinea. “Statul ar putea atrage o parte din bani de la populație, ceea ce n-a mai făcut de foarte mult timp, de la criza din 1999”, explică el.

Soluția finanțării datoriei de către populație funcționează pentru Japonia, stat cu o datorie uriașă, de 220% din PIB, dar în mare parte deținută de populație.