Consiliul General al Municipiului București și-a împărțit, recent, “frățește”, potrivit algoritmului politic, locurile în consiliile de administrație ale spitalelor pe care tocmai le-a primit în administrare în urma intrării în vigoare a ordonanței de descentralizare în sistemul medical. La Timișoara, coaliția locală PSD-PNL-PNȚCD și-a împărțit și ea locurile în administrarea spitalelor, excluzând de la împărțeală PDL, minoritar în zonă.

La Brăila – arăta recent România liberă – Consiliul Județean a semnat un contract de lucrări de peste 63.000 de lei pentru spitalul de Pneumo­ftiziologie pe care tocmai îl preluase în administrare cu o societare comercială care aparține tocmai președintelui Consiliului Județean, Gheorghe Bunea.
Jurnalul Național a scris ieri că prefectul județului Sibiu, Constantin Trihenea, face afaceri printr-o firmă a sa cu Spitalul Clinic Județean de Urgență, intrat și el în administrare locală. Ce spune prefectul? De când a ajuns înalt demnitar public nu-și mai conduce afacerile, care au fost transferate familiei. Și Bunea, și Trihenea au susținut că nu știu despre afacerile familiei încheiate cu spitalele trecute la administrația locală. Legea nu interzice demnitarilor să fie acționari la firme, ci doar să nu le conducă în exercitatea mandatului unei funcții publice. Înainte de a fi înalți demnitari și Bunea, și Trihenea au fost oameni de afaceri de succes. Însă semnele de întrebare nu pot fi eliminate când firmele tale fac afaceri cu administrația pe care o conduci.
La ce bun atunci descentralizarea dacă ea devine o afacere pentru firmele mai marilor locali sau un rezervor de fotolii în consilii de administrație?
Acum au fost descentralizate spitalele – 373 de spitale din totalul de 435 au trecut la administrațiile locale. Dar există discuții despre trecerea poliției sub autoritatea locală. Iar aici, cazul polițistului de la Târgoviște aproape ucis de unul dintre capii lumii interlope locale readuce în lumină o situație despre care s-a mai vorbit: anume legăturile dintre persoanele publice locale și interesele de afaceri locale.

Cristian Pârvulescu este șeful ProDemocrația, organizație neguvernamentală care a susținut dintotdeauna descentralizarea administrativă. Dar este România cu adevărat pregătită pentru descentralizare astfel încât ea să fie în favoarea cetățeanului așa cum susțin că ar fi cei care o propun?
Cristian Pârvulescu spune “Legea nu poate interzice totul, nu poate să-ți interzică să nu ai acțiuni la o firmă, de pildă. Problema este că mecanismele de control cetățenești nu sunt puternice. Și aici trebuie pusă, într-adevăr, întrebarea: suntem pregătiți pentru descentralizare? Cei care cer cu mai multă tărie descentralizarea sunt cei din administrația locală. Dar nu o fac oare încercând să remodeleze un mecanism de control asupra afacerilor locale astfel încât totul să fie în folosul lor? Descentralizarea trebuie făcută, dar nu în pripă și nu până când nu te convingi că totul este pus la punct, inclusiv mecanismele de control”.

În decembrie 2008, Eugen Nicolăescu era ministrul sănătății care lansa un program pilot pentru București și Oradea privind descentralizarea spitalelor. S-a dovedit acest program a fi un experiment bun de vreme ce sute de spitale au fost trecute la administrația locală? Pentru că nu există niciun raport cu privire la rezultatele acestui prim demers.
“Avem de-a face cu o descentralizare prostească, făcută peste noapte. S-a făcut fără transfer de resurse și, mai ales, fără control. Descentralizarea a fost cerută de administrațiile locale care au vrut să pună mâna pe spitale pentru a face afaceri cu ele, pentru că în sănătate sunt foarte mulți bani (în jur de 1,7 mld. euro sunt banii sistemului medicale în 2010 – n.n.). Alții, care conștientizează cu ce risc se vor confrunta, refuză să ia în administrare spitalele. Va fi mai rău decât atunci când erau adminstrate de la centru”, spune Eugen Nicolăescu.
“Este greu să destructurezi interesele locale neprincipiale atâta vreme cât cei de la centru depind de resursele mai marilor din teritoriu. Când mecanismul de control cetățenesc nu există – iar acest control implică un mediu economic sănătos, o presă liberă de constrângeri – atunci nu mai există niciun control”, crede Pârvulescu.

Subiecte #consilii de administratie#descentralizare