Modelul de banking in care clientul isi realizeaza individual operatiunile de baza a ajuns sa fie implementat de nu mai putin de zece banci, la doar cinci ani de cand piata primea cu scepticism proiectul de la zero al olandezilor de la ING.
Chiar daca pana acum ING a ramas singura banca locala care a avut curajul sa parieze totul pe modelul de “self-bank”, numarul bancilor care apeleaza la astfel de solutii este in continua crestere.
Necesitatea de a reduce costurile operationale pe fondul crizei financiare nu a facut decat sa impulsioneze trecerea la utilizarea masinilor pentru oferirea operatiunilor de baza.
BCR, BRD si Raiffeisen, liderii sistemului bancar, au inceput sa testeze astfel de modele de unitati in care clientul isi realizeaza singur operatiunile de mai multi ani, insa nu le-au extins la scara larga. Totusi, BRD a instalat in unitatile sale “roboti” care permit plati de facturi emise de furnizorii de utilitati.
Cel mai recent anunt a venit de la italienii de la UniCredit Tiriac, care au renuntat la casieriile agentiilor din magazinele Metro in favoarea unor automate, cu program non-stop. Banca a instalat astfel de aparate in toate cele 24 de unitati din magazinele Metro, iar proiectul a fost extins si in alte 28 de centre de vanzari, la nivel national.
Americanii de la Citi pariaza acum pe tehnologie pentru a oferi clientilor servicii de banca la distanta, ca principal element de diferentiere in ofensiva pe retail pe care au lansat-o in aceasta toamna.
Solutia automatelor a fost adoptata si de jucatorii care abia acum isi construiesc o retea de retail, cum sunt turcii de la Garanti Bank sau portughezii de la Millennium Bank. Aceste banci incearca de asemenea sa pluseze pe cartea tehnologiei, mizand sa atraga clientela tanara. Una dintre cele mai utilizate functionalitati este tocmai posibilitatea de plata a facturilor fie cu card, fie cu numerar, ceea ce permite practic descongestionarea casieriilor bancare.
Automatele de plati isi gasesc concurenta in platformele de tranzactionare prin internet, insa multi clienti pastreaza preferinta pentru deplasarea la sediul bancii, in conditiile in care inca exista retinere fata de tranzactiile derulate online din cauza frecventelor atacuri informatice lansate impotriva unor banci.
In plus, extinderea automatelor stimuleaza si migratia spre plati electronice, semnificativ mai ieftine decat cele la ghiseu. Vanzarile de carduri sunt de asemenea stimulate, acestea fiind principalele mijloace de acces la serviciile de self-banking.
Serviciile de self-banking au priza in special in randul populatiei de pana in 40 de ani, acest segment fiind si cel mai vizat de bancheri, datorita potentialului de crestere a veniturilor si a apetitului pentru consum.
Dincolo de investitia initiala consistenta, automatele fiind mult mai scumpe decat ATM-urile clasice, principalele costuri legate de operarea acestor masini sunt legate de costul energiei si de servisare, permitand astfel economii considerabile fata de o casierie clasica, cu mai multi angajati.
Totusi, implementarea acestui tip de tranzactionare cere o infrastructura informatica solida, unii jucatori confruntandu-se cu sincope in functionarea automatelor.
Pe pietele mature din Occident modelul de banking cu realizarea individuala a tranzactiilor este larg utilizat, existand chiar agentii bancare de mari dimensiuni in care sunt instalate exclusiv automate, fara sa existe si ofiteri bancari.