“Oricine poate face bani cand marjele sunt mari. Sa vedem ce se mai poate face acum ca s-au ingustat serios”, spune un bancher comercial sintetizand faza tranzitiei pietei bancare de la epoca profiturilor facile la lupta pentru castiguri bazate pe volume mari de afaceri si clienti numerosi.
Anul 2005 a fost deja unul de cotitura, bancile fiind nevoite sa faca fata unei scaderi a dobanzilor neasteptat de abrupte, de peste 10 puncte procentuale. Nici cele mai indraznete scenarii nu anticipau atat de curand dobanzi de o singura cifra la creditele in lei si rate real negative la depozite. In plus, BNR a inceput sa joace la offside, abandonand din cand in cand munca de “trezorier” al bancilor comerciale.
Asa ca toti cei 38 de jucatori din sistem au fost nevoiti sa treaca la treaba pentru a-si proteja castigurile.
Au rezultat evolutii cat se poate de eterogene, in functie de gradul de pregatire al fiecarei banci pentru confruntarea cu o asemenea schimbare rapida de peisaj.
Pentru 2006, majoritatea bancherilor fac previziuni rezervat-pesimiste in privinta profiturilor, mai ales ca toti anunta investitii in retele mai mari care sa-i apropie de noi potentiali clienti.
“S-a terminat perioada in care se faceau bani usor pe piata bancara, pe seama clientilor captivi. Presiunea pe dobanzi a fost extrem de mare in 2005, iar ingustarea marjelor va continua sa puna presiune asupra bancilor, mai ales ca avem costuri in crestere cu rezerva minima obligatorie la valuta”, spune Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank – care a urcat anul trecut pe locul patru in topul activelor.
“Mesajul catre actionari si analisti este ca n-o sa ne mai intalnim cu o perioada atat de buna. Este ultimul an cu un raport cost/venituri de numai 30%; e imposibil sa nu creasca cheltuielile cand reteaua se extinde, iar tinta va fi ca pana in 2008 sa nu trecem de 50%”, afirma Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania. In paralel cu fuziunea cu Banca Tiriac, care ar urma sa o propulseze in fata ING, HVB are un plan de extindere individuala pe zona de retail, prin deschiderea a 30 de unitati, majoritatea in orase medii si mici, pentru care a alocat investitii de peste 10 mil. euro. La capitolul retea, ING intentioneaza sa pluseze cu 70 de unitati pentru retail, ceea ce ii va mari intreaga retea teritoriala pana la aproape 200 de unitati.
Chiar daca sunt rezervati in prognoze, bancherii nu se resemneaza: “O banca trebuie sa faca profit. Nu putem majora semnificativ dobanzile la depozite si in acelasi timp sa continuam sa le diminuam la credite. Marja de dobanda a scazut deja si trebuie sa ramana pozitiva, pentru ca sunt multe costuri administrative de acoperit”, spune Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen.
El afirma ca majorarea rezervelor minime obligatorii la valuta de la 35% la 40% din sursele atrase, incepand de pe 24 martie, va aduce pentru BRD un cost suplimentar estimat la 5 milioane de euro.
“Nu este exclus ca nivelul rezervelor sa mai creasca”, spune Gelin.
De fapt, estimarile BRD erau destul de pesimiste si in 2005, cand oficialii bancii estimau o crestere a profitului cu numai 5-10%, din cauza ingustarii marjelor de dobanda, pentru ca in final sa rezulte o majorare a castigului cu nu mai putin de 70% in euro.
Raiffeisen Bank, care incearca sa tina cu dintii de locul al treilea pe piata, e cu gandul la concurenta.
“Nu mai avem oportunitatile de acum doi ani. Ramane de vazut ce se intampla la concurenta, insa daca toata lumea ataca pentru a-si mari cota de piata, strategia noastra va fi de conservare a cotei actuale. Ne vom pastra fortele pentru momentul in care ceilalti vor obosi si atunci vom ataca si noi”, spune Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank.
Dar nu numai concurenta ar pute musca din profiturile bancilor pe 2006.
“Suntem rezervati in privinta estimarilor de profit pentru 2006 in primul rand pentru ca nu este sigur ca vom mai avea un cost al riscului atat de scazut ca in 2005. Rezultatul net poate avea o crestere inferioara daca vor creste provizioanele. 2006 e ultimul an in care le vom calcula dupa regulile vechi, urmand ca din 2007 sa adoptam principiile Basel II”, afirma seful BRD.
Banca Transilvania, “tigrul” care a reusit in doi ani sa intre in top 10 si sa urce pana pe locul opt, arata un optimism ponderat.
“Speram sa mai castigam cota de piata si anul acesta, desi concurenta devine din ce in ce mai acerba. Nu vrem insa cota de piata cu orice pret, ci vrem sa crestem sanatos pe o structura adecvata a capitalului. Anul trecut am dovedit ca ne putem majora atat cota de piata, cat si rentabilitatea, si asta speram sa putem face si anul acesta, spune Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania. El spune ca banca va continua sa investeasca mult in sisteme informatice, deschiderea de noi agentii si in pregatirea personalului, insa pentru aceasta are nevoie de sustinerea financiara a actionarilor, iar pentru a o primi, trebuie sa le ofere o rentabilitate atractiva.
Cu gandul la actionari este si Steven van Groningen, care crede ca rentabilitatea capitalului de 21,8%, inregistrata anul trecut de Raiffeisen, reprezinta “o baza sanatoasa” pentru noi investitii ale actionarului majoritar – Raiffeisen International.
Cu toate ca majoritatea bancherilor se plang de ingustarea marjelor de dobanda, unii au reusit sa obtina castiguri mari chiar in asemenea conditii, ce-i drept prin sacrificarea dobanzilor acordate la depozite, care au ramas real negative.
Astfel, la Raiffeisen principala sursa a cresterii profitului pe 2005 a fost tocmai faptul ca veniturile din dobanzi au crescut mai mult decat activele. Banca a incercat sa-si protejeze marja de dobanda in contextul tendintei de ingustare a acesteia la nivelul pietei, practicand de mai multe luni dobanzi real negative la depozite. Raiffeisen a incasat anul trecut venituri nete din dobanzi in valoare de 123 mil. euro, in timp ce comisioanele i-au adus venituri nete de 78 mil. euro, in crestere cu 42% fata de 2004. BRD, care a adoptat o politica similara privind dobanzile pasive, a castigat din dobanzi 213 mil. euro.
Extinderea unei retele de unitati costa, iar costul se vede repede in profit atat timp cat investitia se contabilizeaza pe loc, iar intrarea pe profit a unei sucursale poate dura intre 6 si 12 luni. Zonele cu vad comercial au fost deja in mare parte ocupate si devine din ce in ce mai greu de aplicat principiul conform caruia “este bine ca o banca sa fie cat mai aproape de coltul strazii”. Asa ca bancile au inceput deja sa se apropie de periferiile oraselor mari si in acelasi timp sa intre pe terenul pana acum nesondat al oraselor mijlocii si mici. Desi costa la inceput, fara retea serioasa devine din ce in ce mai greu de facut profit.
HVB Bank a reusit in 2005 o dublare a profitului in conditiile in care afacerile au continuat sa se concentreze pe acordarea de credite substantiale unor companii mari, cu eficienta ridicata. Pentru 2006, cand este programata cresterea retelei, perspectivele nu mai sunt la fel de stralucitoare.
De altfel, ING a inregistrat anul trecut o scadere cu 40% a profitului, inclusiv ca urmare a dublarii retelei de unitati.
Pe langa HVB, in 2005 a reusit sa-si dubleze profitul si Banca Transilvania, care a castigat aproape 30 mil. euro in conditiile in care si-a extins si reteaua.
Dintre bancile mari de pe piata, performante spectaculoase din punctul de vedere al cresterii profitului au inregistrat si BRD si Alpha Bank, cu dinamici in jur de 70%. La BCR, cea mai mare banca de pe piata, profitul a crescut cu numai 25% in euro. Bancpost reprezinta un caz special, intrarea pe pierdere fiind cauzata de un efort spectaculos de restructurare a personalului, in paralel cu continuarea investitiilor in infrastuctura informatica si in schimbarea imaginii retelei de unitati.
De asemenea, CEC a lucrat mai multe luni din anul trecut in pierdere, in conditiile in care marea masa a plasamentelor sale se afla la BNR, iar banca centrala a dus o politica uneori agresiva de reducere a dobanzilor platite bancilor comerciale.
Cine avea deja o masa solida de afaceri pe zona de retail, cu retea extinsa, si nu a trebuit decat sa accelereze pe aceasta directie, a castigat: BCR si BRD, primele doua banci de pe piata, au reusit sa-si majoreze atat profiturile, cat si valoarea activelor, desi prima a facut-o in conditii de eficienta mai scazuta decat cealalta.
Eficienta este un alt capitol care diferentiaza bancile de pe piata.
In premiera anul acesta jucatorii au adoptat o maniera mai transparenta de prezentare a rezutatelor financiare, ceea ce usureaza comparatiile intre competitori.
Astfel, la capitolul rentabilitate a capitalului, BCR, cu ROE de 18,8%, a inregistrat o performanta vizibil mai slaba decat BRD, cu 38%, si HVB, cu 46%.
De asemenea, exista diferente mari intre ponderile pe care costurile unei banci le detin in totalul veniturilor obtinute: in timp ce BCR cheltuieste circa 58 de centi pentru a castiga 1 euro, la Raiffeisen costul se ridica la nu mai putin de 73,2 centi, in timp ce HVB a reusit performanta – irepetabila dupa spusele conducerii bancii – de a fi cheltuit numai 30 de centi pentru fiecare euro castigat.
In acest context, 2006 si 2007 vor fi doi ani inca tulburi, de asezare a pietei, de acomodare cu o inflatie din ce in ce mai scazuta si dobanzi pe masura, si repozitionari ale jucatorilor in functie de capacitatea de a face fata concurentei. Doua variabile majore vor fi Erste Bank si HVB/ Tiriac/UniCredit, care ar putea provoca turbulente prin strategiile de crestere abordate. In acelasi timp, o data cu intrarea in Uniunea Europeana bancile locale ar putea resimti presiunea concurentilor straini care vor putea intra pe piata finantarilor fara a avea operatiuni locale.
Raiffeisen Viena: De ce nu ar majora BNR dobanda
Dupa ratarea tintei de inflatie pe 2005, nu sunt indoieli ca BNR va rata si tinta de 5% pentru 2006. La prima vedere, o noua majorare a dobanzii de politica monetara ar parea realista in viitorul apropiat. “Noi credem insa ca BNR nu o va face”, afirma analistii austrieci. In conditiile in care inflatia anualizata ar putea cobori spre 7% la sfarsitul lui aprilie, restrictivitatea actualei rate de dobanda va creste. De asemenea, ei cred ca mentinerea masurilor administrative de control al creditarii si introducerea unora noi, mai ales pe zona institutiilor financiare nebancare, vor reusi sa tempereze excesul de cerere din economie. Apoi, o dobanda mai ridicata ar implica un cost de sterilizare si mai mare pentru banca centrala (care a inregistrat pierderi de 800 mil. euro in 2005) si in acelasi timp ar provoca o apreciere nesustenabila a leului avand in vedere nivelul ridicat al deficitului de cont curent. Riscul principal pentru scenariul descris tine de amplitudinea majorarilor de preturi administrate.
Incertitudinile lui Gelin
* Costul riscului a fost foarte scazut in 2005, dar ar putea incepe sa creasca, antrenand cresterea provizioanelor
* Posibile surprize legate de politica de dobanda a BNR
* Care va fi strategia unor concurenti precum Erste Bank si HVB/Tiriac/UniCredit
Optimismul lui Rekkers
Sunt optimist in ceea ce priveste anul in curs in privinta intregului sistem bancar. Cred ca evolutia dobanzilor va depinde in primul rand de inflatie, dar nu cred ca vom avea cresteri bruste. Pe de alta parte, nu vad nici scaderi bruste. Cred ca dobanzile vor evolua in intervalul 7-9%.
Credit Suisse: Concurenta agresiva ar putea incurca socotelile Erste Bank
“Recunoattem experienta Erste Bank, palmaresul sau in materie de achizitii si restructurari, precum si pozitia de start favorabila, insa credem ca este probabil sa se confrunte in Romania cu cea mai dura concurenta intalnita pana acum, cu siguranta mai agresiva decat ceea ce a vazut in Cehia, Ungaria si Slovacia”, se spune in cea mai recenta analiza a bancii Credit Suisse First Boston.
Analistii considera ca din aceasta cauza Erste Bank ar putea avea surprize din punctul de vedere al marjelor de profit si al costurilor pe care le-a luat in calcul.
Credit Suisse sustine ca natura fragmentata a pietei bancare romanesti si prezenta relativ importanta a bancilor straine ar putea reduce profitabilitatea jucatorilor.
“Este de asteptat ca bancile straine care au deja un istoric local, precum Societe Generale – prin BRD, Raiffeisen, ING si ABN AMRO, sa-si protejeze in mod agresiv cotele de piata obtinute”, apreciaza analistii.
Astfel, desi nu s-ar zice dupa cum stau lucrurile in acest moment, piata romaneasca ar putea cunoaste o intesitate a concurentei similara celei din Polonia – recunoscuta pentru canibalizarea la care au ajuns bancile prezente. Iar un asemenea scenariu nu suna deloc bine pentru perspectivele de profit pe termen mediu ale numeroaselor banci care isi disputa piata. Pentru o vreme, salvarea ar putea veni din gradul inca redus de dezvoltare a pietei bancare, care ii lasa un potential important de crestere. Este vorba de cea mai putin dezvoltata piata dintre tarile membre sau candidate la UE prin prisma activelor, dar mai ales a numarului de clienti atrasi de banci, desi este vorba de o populatie dubla fata de cea a Cehiei, de exemplu.
Tocmai dimensiunea acestui potential ar putea continua sa atraga noi investitori. Cel putin dintre perdantii cursei pentru privatizarea BCR, belgienii de la KBC si-au reafirmat intentia de a-si construi o pozitie pe piata, eventual prin cumpararea uneia din multele banci de talie mica.
In schimb, sansele ca privatizarea CEC sa aduca un jucator nou sunt destul de reduse, avand in vedere ca dintre cei sase investitori inscrisi in cursa, patru au deja operatiuni locale, iar ceilalti doi – belgienii de la Dexia, care au ratat la BCR, si italienii de la Monte dei Paschi nu sunt creditati pe piata cu cele mai mari perspective de castig.
Oricine ar fi cumparatorul CEC, concurenta pe piata va primi un nou impuls, in conditiile in care respectivul va avea in maini cea mai extinsa retea de distributie din tara, in masura in care va sti sa o puna la lucru.
Intregul tablou poate reprezenta cel mai periculos risc pentru socotelile Erste Bank de a-si recupera investitia de la BCR, in opinia Credit Suisse.
Concurenta a remarcat deja o serie de miscari agresive ale BCR, care si-a scos deja oamenii din spatele ghiseelor, “in strada”, la vanatoare de clienti.
De asemenea, sunt destule semne de intrebare privind strategia grupului HVB – Banca Tiriac – UniCredit, in conditiile in care fuziunea nu se va incheia pana in 2007. HVB a anuntat deja extinderea retelei sale cu 30 de unitati, majoritatea in orase medii si mici, unde competitia este inca slaba.
“Atat la BCR, cat si la HVB/Tiriac/ UniCredit ar putea urma o perioada de miscari dezordonate, cu preturi agresive, pentru cresterea afacerilor si multumirea actionarilor. Evident ca va fi mai greu de lucrat intr-un asemenea mediu”, comenteaza un bancher.