“Ruinele” boom-ului imobiliar sunt încă vizibile în toate zonele
Capitalei. Spre exemplu, în zona străzii Mihai Eminescu din centrul
Bucureștiului, la o distanță de mai puțin de 100 de metri unul de
altul, se află două proiecte care ar trebui să cuprindă câteva zeci
de apartamente de lux: unul este înghețat complet la stadiul în
care au fost construite doar subsolul și parterul, în timp ce la al
doilea structura a fost ridicată, dar în ultimele
luni ritmul de construcție este lent spre deloc.
Primul proiect aparține firmei Avrig 35, în timp ce al doilea
este realizat de firma Spadevel SRL, controlată de către firma
Tiralel Inversiones, înregistrată în Spania, Spadevel având un
contract de creditare de nouă milioane de euro cu Banca Românească
pentru realizarea ansamblului cu șapte etaje, care ar
urma
să se numească Edevis.
De ce s-au oprit acești investitori?
O explicație poate veni din faptul că la o distanță de maximum 200 de metri de aceste proiecte sunt alte patru blocuri de locuințe noi, pe ai căror pereți exteriori atârnă anunțuri mari cu privire la apartamente scoase la vânzare. La unul încă se lucrează, în timp ce restul sunt finalizate, dar privind la geamurile exterioare apartamentele par mai degrabă goale decât ocupate.
Potrivit datelor din piața imobiliară, în prezent sun aproximativ 10.000 de locuințe în București neocupate, unele nevândute deloc, în timp ce altele se află în portofoliul unor investitori speculativi.
În condițiile în care peste 90% din proiectele imobiliare erau realizate cu ajutorul unor credite bancare, întrebarea este la cât se ridică expunerea băncilor pe proiecte stopate, aflate în insolvență sau chiar în procedură de faliment?
Până în prezent, în presă au apărut doar zece proiecte care dau bătăi de cap băncilor, opt de locuințe și două centre comerciale, pentru care au fost semnate contracte de credit de circa 230 de milioane de euro. Aproximativ 200 mil. euro din acești bani au fost folosiți pentru achiziția unor terenuri sau construcție și doar o mică parte din sume au fost rambursate, în condițiile în care, cu excepția proiectului My Dream din Pipera, în celelalte proiecte nu au fost livrate locuințele, astfel încât să poată fi recuperați banii din vânzarea apartamentelor.
Câte mai sunt în afară de aceste proiecte? “Consider că aproximativ unul din cinci proiecte de locuințe are probleme, având locuințe nevandabile și perspective de cerere a insolvenței. Băncile nu au tăiat deocamdată craca marilor proiecte, dar nu vor avea încotro și la un moment dat vor începe să taie”, apreciază Valentin Ilie, CEO al companiei de consultanță imobiliară Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Extrapolând,
ținând cont de un sold al creditelor pentru construcții de 5,2 mld.
euro în luna aprilie a acestui an, potrivit datelor BNR, băncile ar
putea avea probleme cu finanțări de
peste un miliard de euro.
În afară de locuințe, și în industria centrelor comerciale ar putea fi închise alte proiecte până la sfârșitul acestui an, în timp ce băncile ar putea totodată începe executarea firmelor care s-au împrumutat pentru achiziția unor terenuri pe care nu a mai fost realizat nimic.
Ce bănci au cele mai mari expuneri
Doar șase din primele zece bănci de pe piața românească, respectiv BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Banca Transilvania și CEC au acordat credite de 2,7 miliarde de euro în imobiliare și construcții, în timp ce pentru 50 dintre cele mai mari proiecte imobiliare realizate în România au fost acordate împrumuturi cu o valoare cumulată de 3,5 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF.
La abundența de finanțări acordate pentru proiecte imobiliare au contribuit în mare măsură și băncile străine, în special germane și grecești, a căror expunere pe piața de real estate depășește cu ușurință un miliard de euro.
Până la separarea creditelor neperformate de cele care pot fi rambursate conform unui plan comun, băncile nu vor mai avea același apetit pentru investiții imobiliare, indiferent de fezabilitatea proiectului.