Reclama la salamul sasesc a trecut, insa consumatorii isi vor aminti inca multa vreme de ea si de numele firmei producatoare, Cris Tim. Compania si-a propus sa traga foloasele atit de pe urma notorietatii, a sistemului de distributie, dar si a incasarilor de pe produsele de carne. Astfel, anul acesta, Cris Tim va intra pe piata lactatelor, in urma unei investitii de doua milioane de euro in judetul Prahova, la Boldesti-Scaieni.
Dupa ce si-a pus la punct un sistem de distributie si magazine proprii, Cris Tim s-a decis sa foloseasca acest avantaj si pentru alte produse decat carne si mezeluri. Astfel, compania a achizitionat o ferma cu o suprafata de 600 hectare la Boldesti-Scaieni, unde doreste sa cultive cerealele pentru animale si sa infiinteze sio crescatorie de porci.
“Pentru ca avem ferma si pentru ca avem un sistem de distributie bine pus la punct, vrem sa intram si pe aceasta piata,” a declarat Radu Timis. El a spus ca, intr-o prima faza, produsele lactate ale Cris-Tim vor fi “suficiente cat sa acopere nevoile magazinelor Cris Tim,” fara insa a furniza detalii privind productia.
Cris Tim are in prezent 15 magazine, din care sapte au fost deschise anul trecut. Dintre aceastea noua se afla in Capitala.
Noile produse vor veni pe piata in urmatoarele cateva luni, deocamdata reprezentantii sai fiind ocupati cu achizitionarea a 400 de vaci Holstein din Danemarca, afirma Timis. Seful Cris Tim spune ca tehnologia ce va fi folosita pentru productie va fi olandeza si daneza.
“Va fi insa un lapte romanesc, nu lapte sasesc,” a tinut sa precizeze Radu Timis. El a adaugat ca laptele Cris Tim va fi ecologic, adica furajele cu care vor fi hranite animalele producatoare nu vor contine pesticide.
In 2002, Cris Tim si-a dublat cifra de afaceri de la 29 milioane de dolari la 58 milioane de dolari, potrivit lui Timis.
“Am reusit acest lucru pentru ca ne-am extins foarte mult si pentru ca suntem buni, dinamici si ne place competitia,” a spus directorul Cris Tim.
In 2001, compania a avut o cifra de afaceri de 29 milioane de dolari, cu 70% mai mare fata de 2000 si un profit de 1,2 milioane de dolari.
Anul trecut, compania a mai inceput constructia unei fabrici de salamuri crude si uscate la Filipestii de Padure, investitia fiind estimata la patru milioane de euro, din care doua milioane de euro au fost obtinuti in urma unei finantari prin intermediul programului Sapard.
De asemenea, Timis spune ca anul trecut compania a imprumutat peste trei milioane de euro de la banci. In luna decembrie a anului trecut, compania a avut reclama la televiziune pentru salamul sasesc, insa datorita faptului ca reclama punea accentul pe produs, si nu pe producator, de pe urma sloganului avand de castigat si alti producatori de salam supranumit Aâ”sasescAâ”.
Afacerea Cris Tim a inceput in 1992, cand sotii Cristina si Radu Timis au deschis un chiosc in cartierul Militari, unde vindeau suc la dozator.
Astazi, grupul numara patru firme si este unul dintre cei mai mari producatori autohtoni de mezeluri.
Competitorii Cris Tim pe piata sunt Ifantis, Campofrio, Angst, Gourmet, Carne Prod Tulcea si Cosarom Pascani. Succesul sau initial s-a datorat si operarii in zonele defavorizate, lucru care a dus la economii in privinta taxelor.
Pe piata laptelui, noii intrati vor avea viata grea
Desi consumul de lactate din Romania ramane extrem de mic, de 45 litri/cap de locuitor, batalia pentru cucerirea pietei este extrem de mare. Astfel ca piata nu duce lipsa de jucatori, ci de un sistem de colectare a laptelui, foarte greu de pus la punct si care necesita investitii serioase. Unele estimari arata ca piata lactatelor se situeaza in jurul valorii de 250 milioane de dolari, dar potentialul este de crestere.
Cristian Herciu, director executiv al Aliantei pentru Promovarea Laptelui (APEL) a declarat ca in actualele conditii ale pietei este foarte greu pentru ca un jucator nou sa se impuna.
aNe dorim pe piata o concurenta mai mare, care sa imbunatateasca mediul actual, dar piata este foarte bine impartita, astfel ca va fi foarte greu pentru orice nou intrat. Piata este fragmentata, dar prin aparitia Friesland cred ca vorbim de cel mai mare jucator pe piata, atat ca sustinere externa, cat si ca extindere,Aaâ¬! a spus Herciu.
Compania olandeza Friesland a intrat pe piata romaneasca in urma cu doi ani, dupa ce a preluat a preluat operatiunile Nutricia Dairy and Drinks (NDD), in urma renuntarii acestei companii la toate operatiunile pe care le desinea in Europa Centrala si de Est.
Intre timp, compania s-a extins, in acest moment fiind proprietara fabricilor Somesana, SCIL Mures, Belcar si, in urma unor tranzactii repetate pe piata extrabursiera Rasdaq, Friesland a reusit sa devina proprietara a 40,69% din actiunile Napolact din Cluj, tranzactie estimata la 10 milioane de dolari.
La randul sau, directorul general al producatorului de lactate La Dorna a declarat ca piata mai poate cuprinde si alti jucatori, insa depinde de intentiile fiecarui investitor in parte.
aConsider ca pentru operatiunile locale este loc pe piata, daca vrea cineva sa produca la nivel judetean e foarte bine, dar daca doreste la nivel national are nevoie de o alta politica, mult mai costisitoare,Aaâ¬! a spus Valvis. El a adaugat ca problema in Romania este la nivesl de colectare, nu la nivel de procesare.
La Dorna s-a desprins anul trecut din grupul Dorna, in urma vanzarii diviziei de ape minerale Dorna companiei Coca-Cola. Tranzactia a fost estimata la peste 20 milioane de dolari. Si din aceasta directie sunt asteptate investitii importante, in special in urma tranzactiei incheiate anul trecut.
Printre companiile care mai concureaza pe piata laptelui se numara Parmalat, Parametru- Brenac, Eurolat, Lacta Giurgiu.
Laptele ramane inca produsul cel mai gustat de consumatori, cu un grad de penetrare de de 84%, urmat de margarina, care este perceput ca fiind produs lactat desi nu este si telemea, cu 77%, conform datelor APEL.
Marea problema cu care se confrunta industria laptelui din Romania ramane obiceiul de cumparare, foarte multi consumatori preferand inca sa cumpere laptele din piete si spatii neamenajate.
Datorita pretului, multi consumatori (40%) prefera inca laptele ambalat in pungi de plastic, 30% cutiile de carton, iar unii nostalgici (3%) mai regreta inca sticla, conform acelorasi studii ale APEL.