Peste două treimi dintre managerii români consideră că angajații lor nu-și asumă responsabilități și nu se implică în activitățile de la serviciu, dar nu le oferă feedback pentru a rezolva aceste caracteristici comportamentale ale salariaților, arată un studiu recent al firmei cu activități în consultanță și training în management și vânzări Result Development.
Fie că sunt români, englezi, francezi sau chiar americani, feedback-ul deficitar este o problemă generalizată în rândul managerilor în companiile de pe piața locală, arată cercetarea realizată în perioada 2009 – 2011 pe un eșantion de 110 manageri, majoritatea din multinaționale.“Dacă în ceea ce privește feeback-ul negativ (mustrarea) s-au făcut progrese semnificative în ultimii ani, în ceea ce privește lauda, suntem foarte departe. Ca semn de control al unui sistem minimal de feedback este ca fiecare angajat să primească cel puțin o laudă pe săptămână. De multe ori acest lucru nu se întâmplă cu lunile. Managerul român este foarte zgârcit cu lauda, iar angajatului român îi este foame de laude”, este de părere Dorin Bodea, senior consultant în cadrul Result Development, care a avut anul 110.000 de euro.
Adrian Lupulescu, Eastern Europe HR Manager al Freescale Semiconductor România, filiala unuia dintre cei mai mari producători mondiali de semiconductori, crede că feedback-ul permanent al managerilor este necesar, dar numai atunci când are o justificare clară. “Feedback-ul trebuie oferit atunci când e nevoie, pentru că angajatul trebuie să înțeleagă dacă ceea ce a făcut e bine sau nu. Dacă e lăudat prea des, atunci managerul se decredibilizează, el trebuie să ofere feedback pozitiv pentru evenimentele ieșite din rutină”, spune Lupulescu, care coordonează activitățile de resurse umane pentru 200 de ingineri de pe piața locală.
Managerii locali au tendința de a prefera angajații care știu să lucreze în echipă și care au bune abilități de comunicare. Totuși, mai bine de o treime din aceștia (33,6%) cred că angajații lor suferă de “boala de a fi șef”.
“Tendința de a fi șef pentru foarte mulți tineri poate fi o boală în sensul că șefia este privită în general ca o poziție de putere și de influențare, recunoaștere. Din păcate, puțini angajați văd managementul ca responsabilitate a rezultatelor și a unor destine, în ultimă instanță”, a mai spus Bodea.
Studiul Result Development mai arată că managerii români sunt orientați spre rezultate, sunt inspirați și au intuiție și sunt buni la stabilirea planurilor și în controlul afacerilor, acestea fiind cele mai importante atuuri ale managerilor de pe piața locală. Un alt studiu recent, realizat de firma de consultanță în resurse umane Hart Human Resource Consulting pe un eșantion de 378 de manageri români, arată că o mare parte din liderii de pe piața locală au un comportament caracterizat prin competitivitate, îndrăzneală, încredere în propriile forțe și cu orientare spre rezultate.