“Cine își închipuie că putem avea un deficit bugetar mare în zilele noastre trăiește pe altă planetă. Riscul întregului buget ar fi că este prea optimist pentru această perioadă. Suedia își prognozează o creștere economică de 0,7% pentru anul viitor, în timp ce Comisia Europeană estimează o creștere de 4% pentru ei. Prognoza de creștere economică a României de anul viitor implică un risc foarte mare, mai ales că ajustarea de 2,5% din PIB este uriașă. În ultimii douăzeci de ani, dar mai ales în ultimii doi-trei ani, abordarea bugetului de stat în România a fost pur contabilă. Pe partea de politici economice nu s-a ținut cont deloc, nu a existat o strategie economică. Rezultatul a fost deprecierea capitalului fizic și uman în toată economia. Atunci când ai sume fixe de cheltuit (adică ce rămâne de la cheltuielile cu pensiile și salariile), nu mai ții cont de performanță, de necesitatea unor reinvestiții. Ce efect au în economie? Pleacă medici și profesori în străinătate, iar productivitatea celor rămași în țară nu crește. Atunci când ai sume fixe de cheltuieli, nu poți să ai o evoluție. Costurile de împrumut sunt foarte mari și există această ridigitate la nivelul bugetului – peste 75% din cheltuieli sunt fixe (folosite pentru salarii, pensii și asistență socială – n. red.) care oricum se fac, chiar dacă efortul autorităților de a reduce costurile bugetare există.”