Primele luni ale acestui an au dus la o scădere cu 20% a numărului de noi insolvențe, cu toate că băncile și antreprenorii au în continuare întâlniri zilnice prin care încearcă să ajungă la un numitor comun în privița datoriilor, pe fondul problemelor cu care încă se confruntă piețe precum comerțul sau imobiliarele.
După doi ani de criză însă, consultanții, antreprenorii și băncile au ajuns la concluzia că reglarea rapidă a conturilor este cea mai bună soluție, în ciuda faptului că legea permite unei firme să se reorganizeze într-un termen de maxim patru ani, a fost una dintre concluziile seminarului “Se va opri șirul insolvențelor în 2011?”, organizat de Ziarul Financiar în colaborare cu Casa de Insolvență Transilvania (CITR) și firma de avocatură NNDKP (Nestor). “Administratorii judiciari au început ca din prima săptămână să ia legătura cu creditorii și să înceapă analizarea situației, astfel ca la prima adunare după intrarea în insolvență să fie deja propusă o ministrategie. Toată reorganizarea se întâmplă în primele șase luni, când se iau măsurile cele mai dure”, a declarat Andrei Cionca, managing partner al CITR.Cionca spune că speră că majoritatea firmelor mari a căror reorganizare o gestionează vor reuși să evite falimentul și preferă ca băncile să accepte convertirea creanțelor în acțiuni decât ștergerea sau reducerea datoriilor, deoarece în acest caz de cele mai multe ori se pierde încrederea creditorilor.
De ce din 34.000 de firme intrate în insolvență doar 900 încearcă să se reorganizeze și nici acestea nu au toate șanse de însănătoșire?
“Planurile propuse sunt de multe ori doar hârtii frumos scrise și colorate”, spune Gianina Lazanu, director al Direcției recuperare mari creanțe în cadrul BRD. La nivel declarativ, 97% din administratorii firmelor locale spun că au luat măsuri de restructurare pe parcursul anului trecut, potrivit unui sondaj al firmei de consultanță Roland Berger, dar deseori firmele sunt reticente în a-și recunoaște problemele deoarece insolvența este în continuare asimilată eșecului în cele mai multe cazuri, potrivit avocatului Simona Neagu, partener al NNDKP. “Într-adevăr, pentru a sufla vânt în pânzele economiei trebuie onorabilizată instituția insolvenței. Dacă în Statele Unite fenomenul este privit cu detașare, în Europa aspectul insolvenței nu este tocmai onorabil”, apreciază Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naționale (BNR).
După trei ani de criză, scurt review
-
Numărul insolvențelor a ajuns la 34.000, din care doar 900 de firme încearcă reorganizări;
-
Ritmul de noi insolvențe a scăzut cu 20% la începutul anului, dar volumul total continuă să crească;
-
Ieșirea din recesiune va arăta care firme au fost afectate doar de criză și care au probleme structurale și de management;
-
97% din firmele românești au luat măsuri de restructurare, față de o medie globală de 80%;
-
Procesele de reorganizare trebuie derulate rapid, în șase luni – un an, altfel șansele de reabilitare scad;
-
Băncile par dispuse să pună umărul la reorganizare, fie prin haircut-uri sau convertirea creanțelor în acțiuni.
Comentați pe www.zf.ro