Legea responsabilitatii fiscal-bugetare, al carei scop este tinerea in frau a cheltuielilor publice si limitarea deficitului a trecut ieri de votul plenului Camerei Deputatilor si va merge la promulgare.
Votul, intial programat pentru astazi, a fost devansat, iar actul normativ a trecut ieri de vot, cu putina vreme inainte ca seful FMI (institutie care a cerut aceasta lege), Dominique Strauss-Khan, sa se adreseze Parlamentului roman.
Legea impune Ministerului de Finante o suma de reguli fiscale, ca de pilda o rata anuala de crestere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat care sa fie mentinuta sub rata anuala de crestere nominala a PIB, dar si reguli privind disciplina bugetara, care impun ca, pe parcursul exercitiului bugetar, creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investitii sa nu poata fi utilizate pentru cheltuieli curente.
De asemenea, orice initiativa legislativa trebuie, obligatoriu, insotita de un studiu de impact pe buget. Nu mai pot fi promovate legi cu impact pe buget cu 180 de zile inaintea incheierii mandatului Guvernului, iar cheltuielile cu personalul nu mai pot fi majorate cu ocazia rectificarilor bugetare.
Un raport al BCR privind evolutia Romaniei prezentat ieri sustine ca “ar trebui sa intareasca disciplina fiscala atat in timpul, cat si dupa expirarea prezentului acord stand-by cu FMI, precum si sa contribuie la reducerea deficitului bugetar catre limita de 3% din PIB”.

Ce prevede legea

  • Majorarile salariale sunt interzise cu sase luni inainte de alegeri prezidentiale sau parlamentare.
  • Cheltuielile cu personalul nu pot fi majorate prin rectificari bugetare, in schimb, ordonatorii principali de credite pot diminua din drepturile salariale pentru a se incadra in fondul de salarii primit.
  • Rectificarile bugetare vor fi limitate la maximum doua pe an.
  • Creditele bugetare pentru investitii nu pot fi folositi pentru cheltuieli curente.
  • Se infiinteaza Consiliul Fiscal, menit sa asigure calitatea prognozelor macroeconomice si bugetare (format din cinci membri numiti de Parlament – de la Academia Romana, BNR, ASE, Institutul Bancar Roman si Asociatia Romana a Bancilor).