Dupa avatarurile din vechea legislatura, legea Ticu Dumitrescu – legea accesului la propriul dosar si deconspirarea Securitatii – ca politie politica, este pe punctul de a fi modificata in mai multe puncte nevralgice, inclusiv in sensul reducerii mandatului membrilor Colegiului Consiliului National al Arhivelor Securitatii(CCNSAS). Comisia de aparare discuta in aceste zile principalele schimbari care urmeaza sa fie votate la inceputul sesiunii parlamentare. Este vorba despre un proiect semnat de patru deputati PSD, care, desi nu a fost sustinut explicit de partid, el inainteaza in Parlament datorita spirijinului parlamentarilor partidului de guvernamant si PRM.
Preotii, deasupra tuturor
Comisia de aparare a discutat ieri despre propunerea ca verificarea dosarelor de Securitate ale clericilor sa se faca numai la cererea conducerilor cultelor religioase carora le apartin. Discutiile s-au purtat in prezenta presedintelui Colegiului Gheorghe Onisoru si a unor reprezentanti ai SRI si SIE. “A fost numai o discutie de principiu. Nu s-a transat nimic in sedinta de astazi (n.r. ieri)”, a spus deputatul PD, Costica Canacheu, membru al Comisiei de aparare. Presedintele Comisiei Razvan Ionescu (PSD) sustine insa ca aceasta propunere va fi discutata saptamana viitoare. Mai exact, in ce consta propunerea PSD. Clericii, inclusiv cei cu functii ecleziastice, vor putea fi verificati din punctul de vedere al colaborarii cu Securitatea, numai in conditiile in care conducerea cultului isi va da acordul. Legea in vigoare nu face nici o diferentiere in privinta acestei categorii, acesta fiind unul dintre “castigurile” Legii Ticu.
Indiferent cand va fi discutat acest articol, balanta inclina decisiv in favoarea adoptarii lui intrucant propunerea vine din partea PSD, iar in aceasta privinta parlamentarii partidului au gasit un punct comun cu PRM. De altfel, aceasta este o propunere pe care PSD a facut-o si in precedenta legislatura, atunci insa din statutul de partid de opozitie.
Ce propune CNSAS
Presedintele Colegiului Gheorghe Onisorul a spus ieri, dupa intalnirea cu deputatii, ca CNSAS va propune modificarea legii dosarelor astfel incat in momentul publicarii numelui unui informator sa fie prezentata si activitatea desfasurata de acesta. Onisoru nu a dat mai multe amanunte despre propunerea Colegiului, dar este de remarcat prezenta lui la Parlament, neinsotit de nici un alt membru al Colegiului. (Gheorghe Onisoru face parte din gruparea CNSAS agreata de putere). Potrivit lui Onisoru, la sedinta nu s-a discutat despre una dintre cele mai controversate propuneri de modificare: reducerea mandatului Colegiului CNSAS de la sase la patru ani. Daca legea ar fi astfel modificata, ar insemna ca membrii Colegiului, numiti la propunerea partidelor parlamentare, sa fie schimbati in acest an, cu doi ani inainte de incheierea mandatului. Asa cum era de asteptat, majoritatea membrilor Colegiului au reactionat vehement semnaland faptul ca prevederea afecteaza libertatea politica a institutiei. In fosta legislatura, Parlamentul a decis un mandat de sase ani pentru CNSAS tocmai pentru a se evita ca aceasta institutie sa poarte amprenta politica a regimului aflat la putere. Prin introducerea noului articol, membrii CNSAS – propusi de partidele parlamentare conform reprezentarii lor in Parlament – institutia ar fi controlata politic de partidul majoritar. Practic, acest amendament ar avea efect similar votarii si aplicarii controversatului raport Predescu, lasat in asteptare in sertarele parlamentarilor. Respectivul raport propunea demiterea membrilor Colegiului CNSAS, ca singura solutie pentru deblocarea institutiei. In ultimul an CNSAS si-a blocat practic activitatea din cauza divergentelor dintre cele doua grupari – Dinescu si Onisoru -. Conflictul a fost alimentat si de declaratiile unor lideri politici. Desi se astepta ca mai ales in an electoral activitatea CNSAS sa fie febrila, mai multe nume ale colaboratorilor si informatorilor Securitatii au fost aflate din Academia Catavencu decat din cercetarile Colegiului.
Doar copiile mai pot fi vazute
In sedintele precedente, Comisia de aparare a decis doua modificari importante. Pe de o parte, ca cetatenii sa nu mai aiba acces la propriile dodare intocmite de Securitate, ci doar la copiile anonimizate ale acestora. Deputatii au justificat ca este nevoie de aceasta precizare pentru a proteja tertele persoane implicate in activitatea informativa sau de cercetare penala. Replica opozitiei a fost foarte slaba: “Este o chestiune marginala atata timp cat copia este fidela originalului”, a spus ieri deputatul PD Costica Canacheu, membru al Comisie de aparare. In schimb, membrii CNSAS au reactionat vehement acuzand puterea politica ca inclusiv in acest fel ii protejeaza pe fostii informatori si ingreuneaza foarte mult procedurile de studiere a dosarelor. In ciuda vehementei Colegiului, este greu de crezut ca parlamentarii vor reveni asupra deciziei, mai ales in conditiile in care Colegiul este in dizgratia actualei puteri.
O alta schimbare se refera la verificarea dosarelor de Securitate a fostilor militiene. Legea Ticu va fi extinsa si la fosta Militie si organele de justitie din perioada 1948-1989. Decizia a fost luata plecand de la cazul Gheorghe Ursu, in care fostii ofiteri de militie Tudor Stanica si Mihail Creanga au fost acuzati de politie politica. mirela.luca@zf.ro