La sfârșitul săptămânii trecute peste 100.000 de unguri au ieșit în stradă să demonstreze în sprijinul guvernului condus de premierul Viktor Orban care, pentru a ajuta datornicii în valută, a obligat băncile să suporte pierderi, iar pentru a întări controlul statului asupra economiei a implementat o serie de legi pe care Comisia Europeană le consideră sfidătoare la adresa principiilor Uniunii Europene.

În perioada de boom economic, mii de unguri s-au grăbit să ia credite în valută, în special în franci elvețieni, pentru a-și cumpăra locuințe. Ungaria a fost prinsă apoi în vârtejul crizei economice, forintul s-a depreciat dramatic, iar francul elvețian a crescut puternic, făcând tot mai dificilă rambursarea datoriilor către bănci. Însă din octombrie anul trecut, printr-un program introdus de guvern, ungurii își pot plăti datoriile, într-o singură tranșă, la un curs valutar sub cel al pieței, scrie publicația franceză Les Echos.

Ungaria sfidează băncile străine pentru a ajuta debitorii

“Când această măsură a fost luată, pierdeam 25 de forinți pentru fiecare euro care ne era rambursat în avans. Dar având în vedere prăbușirea forintului, pierderile ajung la 70 de forinți. Pentru împrumuturile în franci elvețieni, pierderile au sărit de la 50 de forinți la 80 de forinți”, a afirmat Radovan Jelasi, șeful diviziei ungare a băncii austriece Erste Bank.

Proiectul guvernamental este criticat dur de bănci și de unii lideri europeni, în special din Austria, stat al cărui sistem bancar s-a extins adânc în Europa Centrală și de Est.

“Circa 10% din persoanele care au accesat credite în monedă străină au profitat de programul guver­nu­lui”, notează Zoltan Torok, director la la subsidiara un­gară a Raiffeisen. El estimează că numărul celor care apelează la planul guvernamental s-ar putea tri­pla în curând. Pentru ulti­mele trei luni ale anului trecut, rambursă­ri­le către bănci au totalizat 567 mld. euro. Pierderile pentru Raiffeisen se situează la 50 mil. euro.

Băncile sunt însă principalele responsabile pentru pro­blemele cu care se confruntă, subliniază Les Echos.

Băncile au pornit cu ochii închiși în goana după bani

Toate băncile s-au aruncat într-o competiție acerbă pentru a-și mări cota de piață. Dar cum populația nu deținea rezerve suficient de mari pentru a permite unei bănci să se dezvolte prin atragerea de lichiditate, instituțiile financiare s-au concentrat pe creditare “un pic prea generos”, a explicat Jelasi.

Împrumuturile în valută au fost preferate deoarece pentru cele în forinți dobânzile stabilite de banca centrală erau prea mari.

“Eram cu toți convinși că Ungaria va intra în zona euro, iar împrumuturile pe care noi le-am acordat în valută ar fi permis particularilor să ramburseze de două ori mai mulți bani decât în cazul unui credit în forinți. Cum această strategie ne-ar fi adus beneficii mari, nu vedeam decât elemente pozitive în această strategie”, a afirmat un bacher din Budapesta.

Așteptările băncilor au fost date peste cap de criza financiară și economică din 2008. Situația lor s-a complicat după ce, pentru a obține venituri supli­mentare pe timp de criză, guvernul ungar a decis să suprataxeze, temporar, sistemul bancar. Taxa echivalează cu 0,53% din valoarea activelor băncilor din 2009.

“Impozitul va aduce la bugetul de stat 580 de milioane de euro pe an”, a spus Torok.

Pentru a rezista crizei, băncile au devenit mai prudente în a acorda credite și în a cheltui. Erste Bank a închis 43 dintre cele 184 de unități din Ungaria. Raiffeisen și-a redus personalul cu 30%.


Reformarea Băncii Naționale blochează negocierile Ungariei cu europa și FMI

Problema datoriilor și lipsa unor venituri care să acopere pe termen lung deficitul bugetar a împins Ungaria în ghearele piețelor, iar statul nu se mai poate împrumuta la prețuri accesibile de pe piețele de finanțare. În aceste condiții, Budapesta încearcă să obțină finanțare de la UE și FMI. Încheierea rapidă a unui acord nu a fost posibilă din cauza unor reforme introduse de guvern, dar criticate de FMI și UE pentru că ar aduce atingere democrației. Cea mai controversată lege este cea care stabilește fuziunea băncii centrale cu autoritatea de supraveghere a piețelor financiare. O astfel de structură este similară celei a Băncii Naționale a României. Instituțiile internaționale se tem că reforma aduce atingere independenței băncii centrale, principiu sacrosanct în UE, prin influențarea politicii monetare. Legea prevede că la ședințele în care se stabilește politica monetară trebuie să participe un reprezentant al guvernului, planurile băncii trebuie prezentate în avans guvernului, iar membrii consiliului de politică monetară sunt obligați să depună un jurământ de fidelitate pentru țară, scrie Bloomberg. Legea oferă, de asemenea, o influență mai mare guvernului în a alege președintele băncii și membrii consiliului. Budapesta vizează un împrumut de la UE și FMI de până la 20 miliarde euro, similar ca valoare cu cel primit în 2008. Premierul Viktor Orban a indicat recent că va respecta condițiile cerute de creditorii internaționali. Dobânda de politică monetară a băncii centrale ungare este cea mai mare din UE, de 7%.

Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României

  • Asigurarea și menținerea stabilității prețurilor

  • Definirea și implementarea politicii monetare și a politicii cursului de schimb

  • Autorizarea, reglementarea și supravegherea instituțiilor de credit și supravegherea operațiunilor de plată pentru asigurarea stabilității financiare

  • Emiterea de bancnote și monezi pe teritoriul României

  • Stabilirea regimului cursului de schimb valutar și supravegherea respectării acestuia

  • Administrarea rezervelor oficiale ale României

Conducerea BNR este asigurată de Consiliul de Administrație, compus din nouă membri, aleși de Parlament pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Dintre cei 9 membri, guvernatorul BNR și cei trei viceguvernatori aparțin structurii permanente executive a instituției.

Principalele atribuții ale băncii naționale a Ungariei

  • Asigurarea și menținerea stabilității prețurilor

  • Emiterea monedei naționale

  • Controlul circulației lichidităților

  • Stabilirea ratei dobânzii de politică monetară

  • Administrarea rezervelor naționale

Președintele băncii centrale ungare este numit de președintele țării pentru un mandat de 6 ani la propunerea premierului.

Subiecte #banci#Les Echos#Ungaria#Viktor Orban