Leul convertibil va fi credibil la inceput in Est

Deplina convertibilitate a leului, marcata la 1 septembrie, va incuraja tranzactiile pe leu, dar nu si schimbul valutar sau platile in lei in strainatate.
Romanii au sanse sa poata merge linistiti cu leii in portofele in Grecia sau in Austria, adica in tarile ale caror banci lucreaza in numar mare pe piata de la Bucuresti, odata cu trecerea leului la statutul de moneda deplin convertibila. Nu insa si la Paris sau la Londra.
“Cu timpul, vor aparea banci care vor accepta lei la schimb, in baza unor conventii bilaterale incheiate cu banci romanesti sau cu agentii de turism. Probabil primele vor fi bancile din Grecia si Austria, cu care exista relatii puternice inclusiv la nivelul sistemelor bancare, precum si din alte tari din regiune, precum Cehia sau Ungaria”, a comentat pentru ZF Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.
El crede insa ca bancile straine in general nu se vor inghesui sa cumpere lei romanesti pentru a da suport practic convertibilitatii depline a leului.
“Faptul ca BNR a facut acest pas al convertibilitatii depline a monedei nationale inseamna ca este dispusa sa rascumpere leii care ar fi adusi de banci straine inapoi in Romania”, mai spune Ghetea.
“Convertibilitatea va incuraja cresterea numarului de emisiuni de obligatiuni in lei, pentru asigurarea de resurse pe termene mai lungi, facute atat de rezidenti, cat si de nerezidenti, care vor putea acorda credite direct in lei”, spune Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romania.
In conditiile in care bancile si casele de schimb valutar din strainatate nu au motive sa se grabeasca sa afiseze cotatii pentru moneda romaneasca, leul deplin convertibil nu aduce semnificatii practice deosebite pentru publicul larg. De altfel, in zone din Europa cu multi romani, cum este chiar Viena, de exemplu, puteau fi gasite si inainte de 1 septembrie case de schimb care sa accepte lei romanesti. Insa ce-i drept la un curs descurajant, de circa 5,1 lei pentru un euro, respectiv cu peste 45% mai mare decat cotatiile de la Bucuresti. Posibilitatile de a cumpara euro cu lei sunt inca si mai mari la Budapesta, data fiind apropierea geografica. Nu in ultimul rand, carduri emise in lei, dar cu utilizare internationala sunt incluse de mai multa vreme in portofoliile bancilor locale.
Adevarul este ca nici zlotul polonez, devenit deplin convertibil inca din 1995, si nici forintul maghiar, total convertibil din 2001, nu sunt acceptate pentru schimb la ghiseu de orice banca, nici macar in toate tarile membre ale Uniunii Europene. Cu atat mai putin poate fi vorba de plati in alta moneda decat o valuta forte, precum euro sau dolarul american. Cu exceptia rublei rusesti, care ar urma sa devina deplin convertibila din 2007, si a hrivniei ucrainene, monedele celorlalte tari din regiune au de mai multi ani statutul de convertibilitate totala.
In ceea ce-i priveste pe investitorii straini, ziua de 14 septembrie va fi prima in care vor putea plasa direct bani in instrumente monetare romanesti pe termen scurt, dupa liberalizarea completa a pietei, odata cu emisiunea de certificate de depozit pe trei luni, programata de BNR pentru luna septembrie.
Banca centrala este in continuare singurul emitent de instrumente pe termen scurt, in conditiile in care Ministerul Finantelor a anulat si emisiunile de certificate de trezorerie anuntate pentru trimestrul al treilea.
In contextul saraciei in instrumente si al adancimii reduse a pietei, ziua de 1 septembrie ramane in istoria pietei financiare autohtone doar ca data formala a trecerii leului la statutul de moneda deplin convertibila prin deschiderea totala a accesului strainilor la instrumente monetare romanesti, dar si al romanilor la instrumente emise pe piete straine. Cum era si de asteptat, la nivelul tranzactiilor realizate pe leul convertibil nu s-a intamplat nimic remarcabil: leul s-a apreciat cu 0,5 bani in raport cu euro si s-a depreciat cu 0,3 bani fata de dolarul american, miscarile fiind determinate mai degraba de clienti locali ai bancilor, si nu de investitori straini.
Paradoxal, piata este complet deschisa, insa lipsesc instrumentele care sa atraga banii strainilor. Acestia pot face plasamente in obligatiuni de stat romanesti inca din martie 2006, insa Finantele nu au emis nici macar una, in contextul incapacitatii institutionale de cheltuire a banilor disponibili, desi necesarul de investitii este urias.
Cat priveste implicatiile de pe piata monetara, analistii ING Bank se asteapta la o crestere a lichiditatii pe scadente mai lungi, in conditiile in care in prezent circa 90% din tranzactiile de pe piata – excluzand operatiunile BNR – sunt realizate cu scadente mai scurte de o saptamana.
De-abia luna trecuta banca centrala a emis si norme care sa reglementeze tranzactii cu instrumente derivate, precum contractele options, futures sau operatiunile de hedging, prin care pot fi acoperite riscuri de curs sau de dobanda. Acestea vor fi foarte utile nu atat strainilor, cat companiilor locale, care vor avea in sfarsit la indemana modalitati de protectie in fata volatilitatii sporite de pe piata valutara, precum si a miscarilor de pe piata dobanzilor.
Pana la urma, leul deplin convertibil inseamna libertate deplina in tranzactionarea de valute si de instrumente monetare, cu riscurile de rigoare in contextul miscarilor coordonate ale capitalurilor la nivel regional. Avand in vedere potentialul de apreciere a leului, dar si diferentialul de dobanda, strainii au gasit inca din anii precedenti solutii pentru a putea face plasamente in lei. In prezent, interesul nu mai este insa atat de mare, in conditiile cresterii dobanzilor la euro si dolari, si al mentinerii unui sentiment nu prea favorabil pietelor emergente. In privinta Romaniei, perceptia ar putea fi totusi imbunatatita de recenta crestere a ratingului anuntata de Fitch si care consolideaza statutul “investment grade”.