Liberalul Rasmussen, preferat de danezi pentru al doilea mandat

Alegerile parlamentare din Danemarca, desfasurate ieri, il indicau castigator, potrivit sondajelor de opinie, pe actualul premier, de centru dreapta, Anders Fogh Rasmussen. In cazul in care aceste sondaje vor fi confirmate, premierul liberal ar fi primul danez ales pentru a doua oara consecutiv in fruntea acestei tari.
Problema pe care o are Rasmussen este ca ar fi putin probabil ca alianta de centru-dreapta pe care a condus-o in acest mandat la guvernare sa mai fie pastrata.
Previziunile indicate de sondajele de opinie aratau ca desi Rasmussen urma sa castige, la o foarte mica diferenta urma sa se plaseze o formatiune de centru-stanga, Partidul Social-Democrat, care ar minimaliza, astfel, sansele actualei puteri de a beneficia de o larga majoritate.
Mai precis, colaitia de guvernare condusa de Rasmussen, formata din Partidul Liberal si un partid nationalist, care pledeaza impotriva primirii pe teritoriul tarii a emigrantilor, urma sa obtina 96 din cele 179 de mandate parlamentare. Pentru a foma majoritate si pentru a-l desemna pe pimul ministru, legea daneza spune ca este nevoie de 90 de mandate din totalul locurilor de parlamentari. Problema este ca Partidul Social-Democrat era de asteptat sa obtina nu mai putin de 79 de locuri in Parlament, in conditiile in care patru alte fotolii din legislativ urmau sa le revina celor doua regiuni semiindependente.
Liberalul Rasmussen a fost criticat adesea in tara sa ca a abdicat de la principiile dreptei in timpul mandatului de premier. El a folosit destul de des masuri protectioniste, social-democrate, care i-au adus acuzatii care tin mai mult de ideologie.
Cu toate acestea, Rasmussen este un respectat membru al familiei dreptei europene, iar in timpul cat s-a aflat la putere a fost laudat de partenerii sai din Uniunea Europeana pentru progresele conomice ale tarii sale. In timpul razboiului din Irak, Rasmussen a fot totusi in contradictie cu reprezentantii oficiali ai Uniunii (multi dintre ei provenind din familia social-democrata), pentru ca s-a aflat pe aceeasi pozitie de sustinator ardent al politicii americane.  Adeseori, in timpul disputei asupra oportunitatii campaniei irakiene, despre Rasmussen s-a spus ca trimite soldatii danezi la razboi fara argumente puternice.
In timpul campaniei electorale, premierul liberal a avut in social-demo9crati critici puternici, dar si o alternativa la politicile de strategie militara. Astfel, social-democratii au promis ca, de vor ajunge la putere, vor retrage cat de curand trupele trimise de aceasta tara in Irak. adelina.radulescu@zf.ro