Libia recunoaste oficial, in fata Consiliului de Securitate al ONU, ca a comandat atentatul de la Lockerbie (Scotia) impotriva unui Boeing 747 al Am Pam soldat, in 1998, cu 270 de morti.
Potrivit unui acord convenit intre SUA, Marea Britanie si Libia, autoritatile de la Tripoli vor transmite astazi Consiliului de Securitate al ONU o scrisoare in care admit ca au organizat atacul asupra zborului 103 Pan Am care a explodat, la 21 decembrie 1998, deasupra satului scotian Lockerbie ucigand 259 de pasageri si 11 membri ai echipajului.#leadend#
Indemnizatii record
Tripoli se angajeaza sa plateasca 2,7 miliarde de dolari ca indemnizatie familiilor victimelor – adica 10 milioane pentru o familie. Potrivit editiei de ieri a cotidianului Financial Times, suma va fi depusa intr-un cont blocat, la Banca pentru reglementari internationale din Elvetia: patru milioane de dolari vor fi dati fiecarei familii la ridicarea sanctiunilor ONU impotriva Libiei, alte patru milioane la ridicare sanctiunilor americane impotriva acestei tari, iar restul de doua milioane atunci cand Libia nu va mai figura pe lista americana a tarilor care sustin terorismul. Potrivit cotidianului britanic, in scrisoare pe care o va adresa ONU, Libia se angajeaza sa renunte la a sustine terorismul. Glenn Johnson, presedintele asociatiei victimelor zborului 103 Pan Am a declarat, pentru Washington Post, ca acordul definitiv pentru varsarea celor 2,7 mld. de dolari va fi incheiat astazi, dupa ce a fost negociat indelung la Londra. Libienii vor primi un ragaz de 30 de zile pentru a depune primul acont, dupa care vor notifica acest fapt Consiliului de Securitate, pentru ca ONU sa poata decide ridicarea sanctiunilor impotriva Libiei.
Suspendarea sanctiunilor
Sanctiunile ONU impotriva Libiei au fost impuse in 1992 si 1993 – embargou aerian si terestru, interdictia de a vinde echipamente petroliere – cu scopul de a determina Libia sa-i extradeze pe cei doi libieni banuiti ca au plasta o bomba in avionul care a explodat deasupra localitatii scotiene. Aceste sanctiuni au fost suspendate in aprilie 1999 – dar nu abandonate – dupa ce Tripoli i-a predat pe cei doi suspecti unui tribunal special scotian, cu sediul in Olanda. Abdel Basset Al-Megrahi, agent al serviciilor de informatii speciale libiene a fost condamnat, in ianuarie 2001, la inchisoare pe viata iar cel de-al doilea suspect a fost eliberat din lipsa de probe.
Paralel, SUA au impus propriile sanctiuni impotriva Libiei si au rupt orice relatie cu aceasta tara trecuta pe lista americana a statelor care sustin terorismul. Responsabilii amercani raman prudenti fata de desfasurarea evenimentelor. “Avem propriile noastre criterii pentru a determina ridicarea sanctiunilor. (…) Vom urmari schema acordului (care va fi semnat astazi – n. n.) dar, cu siguranta, nu suntem legati de acesta.”, a declarat un responsabil american, sub acoperirea anonimatului. La inceputul saptamanii, seful diplomatiei americane Colin Powell a declarat ca partile “sunt aproape de un acord.” si ca Libia va accepta responsabilitatea sa pentru atentat. Presedintele libian colonelul Muammar Kadhafi a declarat pentru revista Time ca dosarul “este pe punctul de a fi inchis”. Libia spera ca acordul ii va permite sa reintre in “circuitul” mondial, dupa mai multi ani de izolare aproape totala. Anul trecut, Israelul a acuzat Libia ca incearca sa se doteze cu arma nucleara si ca are relatii cu expertii irakieni in domeniu. Colonelul Kadhafi conduce Libia de 33 de ani iar organizatiile pentru apararea drepturilor omului l-au acuzat, in repetate randuri, de incalcarea drepturilor omului in tara sa. Unul dintre fii sai, Saadi Kadhafi este jucator de fotbal in campionatul italian, la Perugia, si detine, prin intermediul companiei Lafico (Lybian Arab Foreign Investment Company) 7,5% din actiunile celebrului club Iuventus Torino dar si-a exprimat intentia de a atinge o cota de 20%.
Si francezii vor despagubiri
Potrivit Le Monde, anuntul unei eventuale reglementari a dosarului Lockerbie a determniant asociatia franceza “SOS Atentate” (care apara drepturile familiilor zborului DE – 10 – UTA 772, Brazaville – Paris, care a explodat la 10 septembrie 1989 deasupra Nigeriei) a reactionat cerand autoritatilor franceze “sa obtina de la guvernul libian indemnizatii comparabile”. Acest atentat, in care si-au pierdut viata 170 de persoane, este atribuit tot libienilor. In noiembrie anul trecut, ministrul francez de externe Dominique de Villepin, a declarat, dupa o vizita in Libia, ca cele doua parti sunt aproape de un acord in ceea ce priveste prabusirea zborului DC – 10.