Programele de relaxare cantitativă, prin care băncile centrale hrănesc artificial cu lichiditate economiile, devalorizează nu doar banii, ci și societatea, ceea ce amplifică diferențele sociale și cresc riscul producerii războaielor, a avertizat Dylan Grice, fost strateg al băncii franceze Société Générale.
„Când băncile centrale se angajează în jocurile cu bani de care sunt atât de mândre, ne întrebăm dacă realizează că de fapt se joacă și cu legăturile sociale. Realizează ei că prin devalorizarea banilor devalorizează de fapt societatea?“, se întreabă Grice.
El este acum director de cercetare la firma de investiții Edelweiss Holdings, scrie CNBC.
Programele de ralaxare cantitativă, prin care băncile centrale achiziționează active injectând astfel lichiditate pe piață, majorează veniturile pentru guverne, iar inflația și puterea de cumpărare redusă fac ca oamenii care nu au acces la această nouă masă monetară să fie cei mai mari pierzători, a explicat economistul.
„Să împovărezi deliberat un grup al societății este ceva rău. Dar să împovărezi un grup într-un mod atât de opac, pe ascuns, este și mai rău. Nu este doar injust, dar și periculos și cu potențial distructiv. Cu aceste idei monetare trăznite, băncile centrale îl tâlhăresc pe X pentru a-l plăti pe Y fără să știe cine este cine“, a spus Grice.
Rezerva Federală (Fed), banca centrală a SUA, a anunțat în decembrie că va cumpăra bonuri de Trezorerie de 45 miliarde de dolari în fiecare lună, peste achizițiile lunare de 40 miliarde dolari în obligațiuni ipotecare la care se angajase deja, până când rata șomajului va ajunge la niveluri acceptabile. De asemenea, Banca Japoniei a promis că va continua să cumpere active, iar Banca Angliei efectuează achiziții de active care până în prezent se ridică la 600 miliarde dolari.
În perioadele de boom economic, creditul ieftin și dobânzile ridicate au adus beneficii în principal instituțiilor financiare și celor apropiați industriei financiare. Crizele care au urmat i-au afectat mai ales pe oamenii de rând.
„În 2012 primele 50 de nume din lista Forbes cu cei mai bogați americani a inclus averile a 11 investitori, finanțiști sau manageri de fonduri de hedge. Lista din 1982 nu conținea niciun astfel de om de afaceri“, a menționat Grice.
În pofida temerilor că relaxarea cantitativă alimentează inflația și a unor semne de creștere a prețurilor, statisticile oficiale arată că efectele programelor sunt limitate. Președintele Fed Ben Bernanke a declarat în februarie că inflația va rămâne sub ținta de 2% prevăzută pentru viitorul apropiat.
În Marea Britanie rămâne încăpățânată peste nivelul de 2%, iar banca centrală estimează că indicatorul ar putea crește. Japonia încă se luptă cu deflația.
Deși economia crește, americanii se tem să cheltuiască
În SUA, indicele industrial Dow Jones a atins maximul istoric, rata șomajului este la minimul ultimilor patru ani, iar piața locuințelor dă semne de revenire, dar pentru mulți americani cu venituri reduse și din clasa de mijloc revenirea economică nu se simte, iar aceștia își reduc cheltuielile în fața perspectivei creșterii prețului benzinei și plății datoriilor.
Aproximativ două treimi din adulții celor două categorii de persoane își reduc cheltuielile lunare, iar ceilalți nu întrevăd modificări în cheltuieli, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Thomson Reuters și Ipsos.
Circa 72% din cei intervievați au spus că reduc cheltuielile, principalele motive fiind realizarea de economii, plata datoriilor și prețul mai mare al benzinei.
Cheltuielile populației sunt principalul motor al economiei americane, cea mai mare a lumii.