Caietul de sarcini pentru licitația de spectru radioprin care se va stabili ce operatori rămân pe o piață cu o valoare de peste 40 de miliarde de euro până în 2029 – este încă în perioada de consultare publică. Operatorii mari Cosmote, Orange și Vodafone – a căror soartă pe această piață se va stabili în următoarele trei luni – nu au făcut niciun comentariu oficial până în prezent, tăcerea putând fi explicată și de posibile încercări de a transmite aceste puncte de vedere prin întâlniri directe cu autoritățile implicate: Ministerul Comunicațiilor, Consiliul Concurenței, ANCOM.
Chiar dacă un singur operator a vorbit până acum deschis despre acest subiect – RCS&RDS, din datele colectate de ZF în ultimele zile prin discuții cu persoane implicate în licitație, nu există un singur operator care să fie mulțumit de condițiile din prima variantă a caietului de sarcini.
Spectrul radio scos la vânzare de stat este împărțit în 56 de “pachete”, fiecare dintre ele având un preț care variază între 800.000 și 40 de milioane de euro, în funcție de perioada de valabilitate, de 15 luni sau 15 ani.
Prețul de pornire propus pentru de ANCOM este considerat mare de unii operatori, având în vedere atât condițiile de pe piață, cât și situațiile financiare diferite ale grupurilor.
Un alt motiv de nemulțumire este termenul scurt de o lună, care va trece de la momentul publicării variantei finale a caietului de sarcini până la depunerea candidaturilor. Termenul în care operatorii trebuie să facă un business plan pe 15 ani și să obțina aprobările de la grup pentru bugetul de licitație – posibil de sute de milioane de euro – este foarte scurt, de aproximativ o lună, sunt comentariile de pe piață.
Nemulțumirile legate de forma inițială a caietului de sarcini sunt diferite și nu adună în mod obligatoriu toți operatorii în aceeași tabără. Un exemplu este cel al modalității prin care ANCOM vrea să vândă licențele temporare în banda de 900 MHz – este un subiect sensibil pentru Orange și Vodafone în timp ce pentru Cosmote nu este pe agendă, pentru că licența operatorului expiră în 2014. Dar Orange și Vodafone nu mai au licență în această bandă de la finele acestui an și de aceea este obligatoriu să liciteze pentru ele pentru a putea furniza în continuare servicii.
Orange și Vodafone nu au dorit să răspundă întrebărilor pe această temă însă, potrivit datelor obținute de ZF de pe piață de la persoane apropiate situației, cei doi operatori ar putea cere ANCOM să schimbe modul prin care va scoate la vânzare aceste licențe.
Împărțirea licențelor temporare (până în 2014) din frecvența de 900 MHz în blocuri de 5 MHz forțează Orange și Vodafone să cumpere fie mai mult, fie mai puțin spectru decât folosesc în prezent, ar putea fi un argument prezentat în fața arbitrlui telecom. Dacă vor cumpăra mai puțin spectru – respectiv dacă în loc de 12,5 MHz vor avea doar 10 MHz începând cu 2013, cei doi operatori ar fi nevoiți să-și rearanjeze utilizarea frecvenței radio (refarming) într-un termen foarte scurt (de șase luni) la costuri de zeci de milioane de euro. Dacă vor dori să cumpere mai mult spectru pentru a amâna refarmingul până în aprilie 2014, Orange și Vodafone ar putea licita fiecare astfel încât să cumpere fiecare câte 3 blocuri de 5 MHz până în 2014. Însă la vânzare sunt doar 5 blocuri, ceea ce înseamnă că sistemul de licitație conceput de ANCOM va duce la o creștere a prețurilor de fiecare dată când și Orange și Vodafone vor licita pentru a câștiga mai multe blocuri, iar la un moment dat una dintre cele două companii tot va pierde. Acest sistem duce la o creștere artificială a prețului și va determina și o tezaurizare a spectrului, ar putea spune cei doi jucători.
ANCOM și Orange și Vodafone s-au mai contrat pe tema timpului și a costurilor pentru refarmingul rețelei în banda de 900 MHz, arbitrul telecom susținând că termenele propuse sunt rezonabile și țin în foarte mare măsură de strategia pe care o vor avea operatorii la licitație. De asemenea, și Valentin Popoviciu – directorul de dezvoltare al RCS&RDS, declara recent la o conferință organizată de companie, că reacțiile Orange și Vodafone în legătură cu refarmingul ar fi exagerate. Popoviciu a susținut că refarmingul ar fi posibil într-un timp scurt, susținându-și teoria prin faptul că Orange și Vodafone ar fi reușit să-și rearanjeze spectrul în banda de 900 MHz într-un timp scurt atunci când au lansat servicii 3G în banda respectivă.
Reprezentanții autorităților implicate în acest proces (Ministerul Comunicațiilor, Consiliul Concurenței, ANCOM) și cei ai operatorilor au schimbat replici contondente în urmă cu două săptămâni, în cadrul unei conferințe având ca subiect licitația pentru spectrul radio, care a fost organizată de o asociație a Cosmote, Orange și Vodafone.
Multe dintre declarațiile făcute de reprezentanții autorităților au luat prin surprindere operatorii, care se așteptau mai degrabă la un schimb de replici diplomatic.
“Chiar dacă putem părea talibani, un preț nu este niciodată prea jos. Suntem de acord cu ce vor consumatorii: servicii premium la prețuri minime. (…) Am dori să existe un nou intrat pe piață, pe lânga cei patru operatori deja existenți. Nu ar fi bine să fie un joc doar între cei prezenți. Trebuie făcut orice pentru a stimula intrarea unor noi operatori”, a spus, spre exemplu, Valentin Mircea – vicepreședinte al Consiliului Concurenței, una dintre instituțiile care va exprima opinii în legătură cu caietul de sarcini.
Și Marius Fecioru, secretar de stat la Ministerul Comunicațiilor, a fost tăios. “Statul și-ar dori ca la această licitație să existe o competiție cât mai acerbă. Speranța este de a crește prețul de achiziție. Noi ne dorim practic să aducem la bugetul de stat cât mai mulți bani – cel puțin cât a încasat statul la licitațiile trecute, plus inflația. În România este un ARPU (venit mediu lunar pe abonat) destul de mic, dar asta nu împiedică operatorii mobili să reușească să se concureze în mod eficient între ei și să livreze profituri generoase către companiile lor”, a declarat oficialul MCSI. “În urmă cu câteva zile am reușit să trecem în revistă câteva companii cu care colaborați dumneavoastră și am observat că din păcate pentru industria românească o pondere destul de însemnată de colaboratori sunt dinafara României. Mă refer aici în general la lucrători nespecializați care sapă șanțuri (…).”, a adăugat el. “Profiturile operatorilor au fost importante și justifică interesul de a rămâne pe piața românească cel puțin și în următorii 15 ani”, a punctat și Cătălin Marinescu, președintele ANCOM.