Pactul fiscal anunțat la sfârșitul săptămânii trecute de șefii de state și de guverne din UE care este sprijinit de toate statele comunitare în afară de Marea Britanie n-a reușit să mențină optimismul indus inițial pe piețe, semn că deciziile luate nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor investitorilor.
Piața a “sancționat” rapid ezitările liderilor europeni, iar euro și principalii indici bursieri europeni au continuat să scadă, în timp ce randamentele titlurilor italiene au revenit peste pragul de sustenabilitate de 7%. Agențiile de rating mențin zona euro sub supraveghere și avertizează că ar putea urma noi retrogradări, iar decizia BCE de a stabili un plafon maxim al achizițiilor de obligațiuni la 20 mld. euro pe săptămână nu reușește decât să alimenteze volatilitatea din piață. Liderii europeni cer ajutorul băncilor centrale și al FMI, bancherii refuză implicarea FMI, iar sistemul bancar se confruntă cu o criză acută de lichiditate. În acest context, corul criticilor nu a întârziat să apară.
Juergen Stark: Amestecul FMI în salvarea zonei euro este un “act de disperare”
O implicare mai mare a FMI în eforturile zonei euro de a combate criza datoriilor suverane ar reprezenta un act de disperare, potrivit fostului economist-șef demisionar al BCE Juergen Stark, citat de agenția Thomson Reuters. Stark a adăugat că ia în considerare formarea unui grup informal de experți care va verifica bugetele membrilor zonei euro.
“Grupul ar putea constitui un nucleu pentru viitorul minister de finanțe european”, apreciază Stark.
Pe de altă parte, economistul-șef al FMI Olivier Blanchard consideră că liderii europeni au făcut un pas în direcția corectă pentru remedierea crizei datoriilor, dar că deciziile acestora nu reprezintă o soluție completă.
“Angajamentul de a ne da 200 mld. euro este foarte important deoarece acum le putem spune și altor țări: Europenii ne-au dat bani, voi puteți ajuta?”, a afirmat Blanchard.
Liderii europeni au fost de acord să mobilizeze rezervele valutare ale celor 17 bănci centrale din zona euro pentru a finanța FMI, în speranța că exemplul lor va fi urmat de băncile centrale ale Chinei, Japoniei și ale altor mari puteri mondiale, notează The Telegraph.
Banca centrală a Germaniei nu vrea să audă de finanțarea Europei prin intermediul FMI
Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, se opune planurilor liderilor europeni de a acorda prin intermediul FMI asistență financiară Italiei și Spaniei din rezervele băncii, scrie The Telegraph.
Andreas Dombret, unul din membrii consiliului de administrație al băncii, a afirmat că banca centrală a Germaniei nu va lua parte sub nicio formă la un ajutor “mascat” pentru statele membre ale uniunii monetare, prin “ușa din dos a FMI”.
“Banii nu vor putea fi utilizați exclusiv pentru Europa. Aceasta ar reprezenta o breșă pentru finanțarea monetară a statelor. Bundesbank a respins categoric această variantă”, spune Dombret.
Dombret îl completează pe șeful BCE Mario Draghi care a afirmat că nu dorește ca FMI să participe la achizițiile de obligațiuni din zona euro.
“Dacă FMI va utiliza noile fonduri pentru a cumpăra exclusiv obligațiuni europene, consider că măsura nu este compatibilă cu normele din tratatul în vigoare”, a spus Draghi.
Se redeschide “sezonul” reducerilor de ratinguri
Franța se pregătește pentru o retrogradare a ratingului maxim “AAA” pe care îl deține din 1975, în pofida eforturilor liderilor europeni de a restabili încrederea investitorilor din piețe, scrie The Guardian.
Agenția S&P a avertizat Franța, Germania și alți 13 membri ai zonei euro că ar putea revizui în scădere calificativele lor dacă situația lor economică se va înrăutăți. Economiștii spun însă că ratingul Franței este amenințat mai ales din cauza estimărilor prea optimiste de creștere economică, a ajustărilor bugetare apreciate drept inadecvate și a expunerii băncilor franceze la datoriile Greciei, Portugaliei, Italiei și Spaniei.
Potrivit unui sondaj Reuters, 11 economiști din 13 apreciază că ratingul Franței va fi retrogradat în următoarele trei luni. O retrogradare va forța guvernul să adopte un nou plan de austeritate după două runde de reducere a cheltuielilor bugetare și de creștere a impozitării.”Dacă pierdem ratingul triplu-A sunt mort”, spune Nicolas Sarkozy, președintele francez care va candida în anul viitor pentru al doilea mandat.
S&P: Zona euro ar putea avea nevoie de un nou șoc financiar pentru a se pune în mișcare
Economistul-șef al Standard&Poor’s, Jean-Michel Six, a averizat luni că timpul pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane din zona euro se apropie de sfârșit, iar regiunea ar putea avea nevoie de un nou șoc financiar pentru a se pune în mișcare, transmite Reuters.
Six a arătat la o conferință de afaceri din Tel Aviv că acordul liderilor Uniunii Europene de săptămâna trecută privind integrarea fiscală este un important pas înainte, dar insuficient.
“Probabil este nevoie de un nou șoc înainte ca toată lumea din zona euro să citească aceeași pagină, de exemplu ca o bancă mare din Germania să aibă dificultăți reale pe piață, ceea de este o posibilitate reală pe termen scurt”, a afirmat Six.
Astfel, va fi recunoscut faptul că “toată lumea este în aceeași barcă și chiar și instituțiile bancare din Germania pot fi afectate”, a adăugat el.
Euro se află în continuare pe tobogan
Lipsa soluțiilor concrete anticriză de la summitul UE a pus presiuni pe euro, care până la ora 16:20 GMT pierduse aproape 1% din valoarea înregistrată în ziua precedentă, față de dolar.
Cursul euro-dolar se situa ieri seară, pe bursele asiatice, cu aproape 10% sub nivelul maxim din acest an.
Euro a căpătat puțin avânt după apariția unor informații potrivit cărora China pregătește un vehicul de 300 mld. dolari pentru a investi în Europa și în SUA, scrie agenția Thomson Reuters.
“Summitul s-a adresat unor probleme de consolidare fiscală pe termen lung, dar Europa se confruntă cu o criză a creditării în următoarele săptămâni. Nu există o soluție imediată la această problemă”, a afirmat Teppei Ino, analist al băncii Tokyo-Mitsubishi UFJ.
Analistul a evidențiat decizia BCE de a limita achizițiile de obligațiuni, măsură care nu va calma volatilitatea din piață, ci va crește în continuare costurile de finanțare ale statelor de la periferia zonei euro.