Pentru ca o persoană să primească ajutor social trebuie să depună un dosar la primărie, în cadrul direcțiilor de asistență socială, prin care să demonstreze că întrunește toate condițiile pentru a-l primi. În funcție de cum consideră funcționarii din primărie, aceste dosare sunt sau nu aprobate la plată, fără a se verifica dacă cei care solicită ajutor social și-au plătit taxele și impozitele la stat. În plus, aceste dosare vor fi transmise ulterior agențiilor locale de prestații sociale, prin intermediul cărora beneficiarii de ajutoare sociale primesc banii de la Ministerul Muncii. De ce nu comunică însă bazele de date de la primărie cu cele de la agențiile pentru prestații sociale și de ce nu se verifică încă de dinaintea aprobării dosarelor dacă viitorii beneficiari și-au plătit taxele la stat?
“Aceasta este o întrebare la care, sincer, nu știu ce să răspund. Teoretic, am putea să punem la dispoziție baza noastră de date agenției pentru prestații sociale, însă nu ni s-a solicitat acest lucru. Este totuși posibil să nu putem furniza toate datele, pentru că ar putea fi informații cu caracter personal. Nu s-a verificat până acum dacă beneficiarii de ajutoare sociale și-au plătit impozitele, pentru că nu se cerea acest lucru, la primărie se verifica doar dacă dosarele erau întocmite conform legii”, a spus Flavius Boncea, purtătorul de cuvânt al Primăriei din Timișoara.
Ministrul muncii Sulfina Barbu a spus ieri că ministerul va trimite până pe 15 ianuarie către primării listele cu beneficiarii de ajutoare sociale, iar acestea vor trebui să trimită înapoi ministerului, până la sfârșitul lunii, date despre cine nu și-a plătit taxele și impozitele, pentru ca plata ajutoarelor să fie sistată. Există însă posibilitatea ca aceștia să primească în continuare ajutoare sociale dacă își vor plăti datoriile la stat într-o perioadă de până la cinci luni.
“Din moment ce beneficiezi de bani din bugetul de stat care vin din contribuțiile noastre, ale tuturor, devine o obligație să plătești taxele locale. În România nu trebuie să mai apară imagini prezentate în presă care să ilustreze case impunătoare în care locuiesc beneficiari de ajutor social și care sfidează autoritățile și care nu-și plătesc nici măcar taxele locale”, a spus Sulfina Barbu, într-o conferință de presă desfășurată la sediul PDL.
Cu toate acestea, beneficiarii de ajutoare sociale nu au, de regulă, ce taxe să plătească la stat.
“Cei care primesc ajutoare sociale nu prea au ce taxe să plătească la stat, pentru că cei mai mulți sunt chiriași, nu au case și mașini”, a mai spus purtătorul de cuvânt al primăriei din Timișoara.
Asistații social care nu și-au plătit taxele la stat vor fi informați în luna februarie că li se va sista plata ajutoarelor sociale dacă nu achită datoriile, însă vor primi în același timp cuantumul prestațiilor sociale aferente lunii ianuarie 2012.
Ce a mai spus Sulfina Barbu despre:
-
Reformele pe piața muncii:
“Reformele pe care le-am implementat și le implementăm au efecte pozitive și ne încurajează să mergem mai departe cu implementarea lor și să venim să prezentăm, o dată pe trimestru, rezultatele lor”.
Cu toate acestea, deficitul de pensii a ajuns la aproape 13,8 miliarde de lei (3,3 mld. euro) anul trecut, un nivel-record, de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în 2009. Intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor ar fi trebuit să aducă economii la bugetul de stat cuprinse între 400 și 600 de milioane de euro. În ceea ce privește numărul de salariați, datele de la Statistică arată că din economie au dispărut 600.000 de locuri de muncă de la finele lui 2008 până anul trecut, numărul de salariați ajungând la 4,2 milioane de persoane.
-
Majorarea pensiilor speciale:
“Ne-am asumat atunci când am unificat sistemul și am introdus toate categoriile sociale în acest sistem. Pensiile militare au crescut, casele sectoriale ne-au transmis acest lucru, a fost o creștere a pensiei medii pentru pensia categoriei ofițerilor. În 2012, deficitul va începe să se atenueze”.
Cheltuielile cu pensiile speciale (armată, poliție și SRI) au crescut cu 180 de milioane de euro în ultimii doi ani, adâncind deficitul la fondul de pensii. Reforma sistemului de pensii a majorat pensiile speciale cu 17% în 2012 față de 2010.
-
Efectele noului Cod al muncii:
“Orice contract de muncă, fie că este pe perioadă determinată, part time sau de zilier, reprezintă un loc de muncă, pentru că este o activitate fiscalizată. Vârful de peste 6 milioane de contracte de muncă active, atins în august 2011, față de cele 5 milioane de contracte înregistrate în decembrie 2010 reprezintă efecte ale reformei aduse de noul Cod al muncii”.
Numărul de contracte de muncă nu coincide însă cu numărul de salariați din economie, având în vedere că un salariat are, în medie, 1,2 contracte de muncă, potrivit Inspecției Muncii. Acest lucru a fost lămurit și de fostul ministru al muncii Sebastian Lăzăroiu.
n Opoziție
“Dacă USL-ul nu ne-ar fi lăsat să implementăm reformele în domeniul asistenței sociale și al pensiilor, ar fi trebuit să plătim în plus 7,5 miliarde de lei. Asupra acestui guvern s-a dezlănțuit un atac furibund și fără precedent pentru că a înțeles că trebuie să aplice reforme profunde. Am strâns din dinți, am rezistat atacurilor publice ale opoziției, iar acum se văd rezultatele”.
Sulfina Barbu: “În România nu trebuie să mai apară imagini prezentate în presă care să ilustreze case impunătoare în care locuiesc beneficiari de ajutor social și care sfidează autoritățile și care nu-și plătesc nici măcar taxele locale.”