Cele mai importante companii de servicii medicale din Europa au depus plangeri la Bruxelles, acuzand sistemul public de sanatate din Grecia ca nu si-a onorat obligatiile financiare, precum plata medicamentelor si a altor produse medicale, a caror valoare se ridica, potrivit companiilor, la 7 mld. euro, scrie Financial Times.

Aceasta situatie survine intr-un moment in care Grecia se lupta sa stranga fonduri de pe pietele internationale pentru a-si finanta deficitul bugetar record si datoria publica.

Masuri lipsite de credibilitate

Mai rau, agentia de rating Standard & Poor’s (S&P) a redus ratingul suveran al Greciei pentru creditele pe termen lung de la A- la BBB+. Standard & Poor’s a anuntat ca masurile de austeritate pe care primul-ministru le-a anuntat in aceasta saptamana au sanse mici sa duca la o reducere “sustenabila” a datoriei publice.

Modificarea de rating vine la doua zile dupa ce guvernul de la Atena a facut publice masuri menite sa tina piept problemelor cu care se confrunta statul. Printre acestea se numara o reducere a cheltuielilor publice cu 10%.

“Noi credem ca eforturile guvernamentale menite sa reformeze sistemul finantelor publice se confrunta cu obstacole interne, si astfel sunt necesare eforturi sustinute pe o perioada de mai multi ani pentru a le depasi”, potrivit Standard & Poor’s.

Agentia Fitch a decis reducerea ratingului Greciei inca de saptamana trecuta.

O modificare in sens negativ a ratingului sugereaza investitorilor ca riscul pe care si-l asuma daca vor sa investeasca in tara respectiva este mai mare.

“Ratingurile ar putea fi reduse mai mult daca guvernul nu reuseste sa obtina sprijin politic suficient pentru a implementa un program de consolidare fiscala credibil pe termen mediu”, este de parere Marko Mrsnik, analist in cadrul S&P din Londra.

Primele pe care investitorii le cer pentru a cumpara obligatiunile guvernamentale emise de statul grec in defavoarea obligatiunilor germane, considerate titluri de referinta pentru zona euro, au crescut dupa ce agentiile au redus ratingul statului.

Diferenta intre randamentele obligatiunilor grecesti si germane emise pe o perioada de zece ani a crescut cu aproximativ 15 puncte de baza (0,15%) in ziua urmatoare modificarii ratingului, pana la 251 de puncte de baza (2,51%), potrivit agentiei Thomson Reuters. Randamentul obligatiunilor cu scadenta la zece ani a crescut cu 68 de puncte de baza, pana la 5,53%, comparativ cu data de 2 decembrie.

Coruptia ramane principala problema

George Papaconstantinou, ministrul grec de finante, a plecat intr-un tur al capitalelor europene in aceasta saptamana, tur al carui scop este sa restaureze credibilitatea Greciei inainte ca statul sa lanseze un program de creditare in ianuarie a carui valoare se va ridica la 55 mld. euro. “Suntem dispusi sa facem tot ce este nevoie pentru a reduce deficitul”, a spus Papaconstantinou. “Principala noastra problema acum este cum sa castigam ceva timp.”

Alte masuri considerate necesare de guvernul grec, cu exceptia reducerii cheltuielilor publice, sunt eliminarea coruptiei si reducerea reglementarilor excesive.

George Papandreou, primul-ministru al statului, a anuntat saptamana aceasta ca “este necesara eliminarea urgenta” a coruptiei din sistemul de achizitii pentru spitalele de stat. El a lansat o campanie pentru eliminarea coruptiei din sectorul public.

Guvernul socialist a anuntat atunci cand a preluat conducerea in luna octombrie ca achitarea datoriilor spitalelor, estimata la 2,5-3 mld. euro, va fi o prioritate.

Yannis Chryssopathis, consilier al companiei farmaceutice Hellenic Association of Pharmaceutical, a spus ca datoriile sunt mult mai mari decat estimeaza oficialii.

El a mai adaugat ca firmele de medicamente si de aparatura medicala ar trebui sa primeasca 5,2 mld. euro pana la sfarsitul acestui an, iar pana in vara lui 2010 suma urmeaza sa urce la 6,5 mld. euro.

Ministerul Sanatatii din Grecia nu si-a mai platit datoriile la timp dupa 2005, cand a ajuns la un acord cu furnizorii privind datoriile uriase restante din anii precedenti.

Chryssopathis a mai spus ca majoritatea companiilor spera ca noul guvern sa isi indeplineasca promisiunile privind plata datoriilor restante.

“Noul guvern spune ca va plati. Noi acum asteptam.”

Datoria publica a Greciei se ridica la 300 mld. euro, iar deficitul bugetar este asteptat sa depaseasca 12%.

Bursa, in scadere

Bursa de la Atena a deschis ziua de ieri pe minus. Indicele bursier de referinta ASE a pierdut 2% pe bursa din capitala Greciei, ajungand pana la un nivel de 1.119,19 puncte. Cele mai mari pierderi le-au postat actiunile National Bank of Greece, cea mai mare banca a statului.

In sedinta de tranzactionare de miercuri actiunile celor mai multe banci au inchis ziua pe plus, in frunte cu Alpha Bank (6,88%), Ate Bank (5,71%) si National Bank of Greece (6,16%). In urma cu o saptamana, agentia de evaluare financiara Fitch a revizuit in scadere ratingurile corespunzatoare creditelor pe termen lung in cazul a cinci banci prezente, de altfel, si pe piata romaneasca: National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank, ATE Bank si Piraeus Bank.

Oficialii europeni incearca sa asigure pietele ca Grecia nu va intra in faliment national din cauza datoriilor, insa in acelasi timp fac presiuni asupra statului sa isi tina sub control deficitul. Cancelarul german Angela Merkel a spus pe 10 decembrie ca Europa are “responsabilitatea” de a ajuta Grecia. O zi mai tarziu, presedintele Jean Claude Trichet a spus ca statul trebuie sa actioneze “cu curaj”.

Estul nu e afectat

Problemele din Grecia nu si-au pus amprenta puternic asupra pietelor bursiere si asupra monedelor nationale ale statelor din Europa Centrala si de Est in aceasta saptamana. Leul romanesc a oscilat nesemnificativ in jurul valorii de 4,2430 lei pentru un euro. La polul opus s-a aflat coroana ceha care a pierdut 1,5% din valoare. Daca luni un euro valora 25,888 coroane, joi acesta depasise pragul de 26,26 coroane cehe. Zlotul polonez a oscilat in aceasta saptamana, insa joi pierduse 0,5% fata de valoarea de la inceputul saptamanii, iar cursul de schimb ajunsese la 4,2027 zloti pentru un euro. Nici forintul nu a putut tine piept monedei euro, depreciindu-se cu 1,19%, pana la un raport de schimb de 278,120 forinti pentru un euro. In ton cu moneda nationala, indicele bursier de referinta din Ungaria, BUX, s-a depreciat comparativ cu inceputul saptamanii cu 1,77%, pana la un nivel de 20.686,22 puncte. Indicele ceh de referinta PX s-a apreciat insa, cu aproximativ 0,5%, pana la un nivel de 1.112,7 puncte. Si indicele BET din Romania a evoluat pozitiv, ajungand joi in jurul valorii de 4.800 de puncte.

Un minus urias pentru Grecia: lipsa credibilitatii

Ministrul grec de finante George Papaconstantinou considera ca cea mai acuta problema a tarii sale este credibilitatea.

“Pornim la drum cu acest minus urias – lipsa acuta de credibilitate – si nu exista nimic ce putem face pentru a schimba asta imediat”, a spus Papaconstantinou. “Principala noastra grija momentan este sa castigam ceva timp. Ceea ce am inceput noi sa facem reprezinta un pas urias inainte fata de trecut, insa rezultatele nu se vor vedea imediat.”

Papaconstantinou, aflat in turneu prin Europa pentru a recastiga credibilitatea Greciei, a fost ferm cand a spus ca se va face tot ce va fi necesar pentru mentinerea sub control a deficitului bugetar. El a mai spus ca se va incepe si reconstructia pozitiei Greciei pe pietele internationale, proces ce urmeaza a se intinde pe o perioada lunga de timp.

Pretul pierderii credibilitatii este ridicat. La jumatatea saptamanii guvernul a vandut obligatiuni in valoare de 2 mld. euro ale caror dobanzi sunt variabile si au fost stabilite la 2,5% peste nivelul Euribor. In luna mai dobanda se afla cu doar 1,3% peste Euribor pentru acelasi tip de titluri.

Pietele nu au fost convinse ca Grecia are un plan credibil sau o strategie pe care urmeaza sa o implenteze pentru a reduce deficitul bugetar de la 12,7% din Produsul Intern Brut, la cat este estimat pentru acest an, la 3%, limita impusa de Uniunea Europeana, pana in 2013.

Principalul motiv de ingrijorare al investitorilor a fost modificarea neasteptata a estimarilor privind deficitul bugetar ale noului guvern ales in luna octombrie, care a descoperit datorii uriase ale sistemului de sanatate.

Papaconstantinou a recunoscut ca in istoria recenta a Greciei “guvernele ce s-au succedat au promis lucruri, dar nu s-au tinut de promisiuni”, insa a insistat ca a venit momentul ca guvernul sa realizeze schimbari structurale radicale.

“Credem ca majoritatea populatiei sustine aceasta viziune”, a mai spus el. Cristina Roscar