Actiunile Bursei de Valori Bucuresti (BVB), care si-au facut ieri debutul la tranzactionare pe Bursa, se diferentiaza mult de majoritatea actiunilor listate, iar particularitatile activitatii operatorului de piata fac ca metodele clasice de evaluare care se aplica in cazul majoritatii actiunilor sa fie mai putin relevante.
Dupa prima zi, Bursa a fost evaluata la 45 mil. euro, situandu-se ca nivel al capitalizarii intre Banca Carpatica (BCC – 47 mil. euro) si producatorul de medicamente Biofarm (BIO – 44 mil. euro). Nivelul capitalizarii, care este de 23 de ori mai mare decat profitul net de anul trecut si de 15 ori mai mare decat cifra de afaceri, poate parea mare, comparand rezultatele financiare cu cele ale unor companii de talie similara. Bursa a avut anul trecut afaceri de 2,9 mil. euro si un profit net de 2 mil. euro, in timp ce Biofarm a realizat afaceri de 15,8 mil. euro si un profit net de 4,62 mil. euro.
Spre deosebire de Biofarm insa, potentialul de crestere al Bursei este mult mai ridicat, astfel ca este normal ca si pretul actiunilor sa inglobeze asteptari mai mari din partea investitorilor. BVB opereaza pe o piata virtual nelimitata pe care a detinut pana de curand si pozitia de monopol, in comparatie cu majoritatea companiilor listate, care activeaza pe piete asezate si in multe cazuri foarte concurentiale.
Orice listare noua inseamna venituri potentiale mai mari pentru Bursa, iar avand in vedere ca numarul companiilor romanesti listate este infim in comparatie cu numarul total al firmelor din Romania, iar orice companie locala care vrea sa se listeze se uita mai intai la piata locala, unde este cunoscuta, potentialul de noi listari este imens. Acest potential s-a concretizat insa prea putin in ultimii ani, cand numarul companiilor noi listate a fost foarte redus, acestea reusind abia sa compenseze veniturile pierdute de Bursa prin delistarea altor companii.
Pe de alta parte, promisiunile privind viitoare listari sunt tot mai multe, iar Guvernul ar putea fi obligat sa si le respecte pentru a face rost de bani, intr-o perioada in care deficitele sunt tot mai greu de finantat. Listarile companiilor de stat ar putea fi principala sursa de crestere a Bursei in urmatorii ani, dupa exemplul Poloniei.
Fondul Proprietatea, a carui listare este promisa in fiecare an de autoritati, ar putea avea cel mai mare impact pentru veniturile Bursei. Un calcul sumar arata ca tranzactiile cu Fondul Proprietatea i-ar putea aduce Bursei venituri suplimentare de circa 3,4 mil. lei in primul an (un rulaj mediu lunar de 2,5% din actiunile Fondului, la un pret mediu de 0,5 lei, ar genera tranzactii de 175 mil. lei si venituri lunare pentru BVB de 283.000 de lei). Asta in conditiile in care Bursa si-a bugetat pentru acest an afaceri de 15 mil. lei.
Un alt factor care influenteaza semnificativ veniturile BVB este evolutia generala a pietei. Cand actiunile cresc, creste proportional si valoarea tranzactiilor de pe Bursa si implicit veniturile companiei. In 2007, anul de maxim al indicilor bursieri, afacerile BVB au atins nivelul record de 14 mil. euro. In prezent, la fiecare 1 milion de lei tranzactionati Bursa incaseaza 1.620 de lei (circa 385 de euro).
Cel mai important aspect insa este ca aproape orice crestere a veniturilor BVB se transpune in mare parte in cresterea profiturilor. Dinamica rezultatelor din ultimii ani arata ca cheltuielile operationale ale Bursei au fluctuat foarte putin, desi veniturile au avut oscilatii puternice. Practic, pe platforma actuala se pot tranzactiona 100 de emitenti sau 1.000 de emitenti, fara a antrena insa o crestere semnificativa a cheltuielilor.
Principalul dezavantaj este ca evolutia rezultatelor Bursei depinde intr-o masura destul de mica de conducerea ei (care poate modifica nivelul comisioanelor si poate incerca sa o promoveze mai mult), principalii factori de influenta fiind evolutia pietelor externe de capital si deciziile companiilor sau ale autoritatilor privind realizarea de noi listari.