Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, a declarat, în fața sediului Agenției Naționale de Integritate (ANI), că dacă tot sunt verificate CV-urile politicienilor, poate și masterul dat în Norvegia de președintele Traian Băsescu ar trebui verificat, dând de înțeles că și șeful statului ar fi plagiat.
“Îmi pun și eu întrebări, dacă e să dăm explicații…”, a spus Pop.
La intrarea în sediul instituției acesata a fost întrebat de jurnaliști cum comentează afirmațiile lui Traian Băsescu referitoare la posibilul plagiat al Ecaterinei Andronescu, Liviu Pop a răspuns: “O să-l întrebați și pe Traian Băsescu dacă atunci când a făcut masterul în Norvegia și era și deputat în România a fost prezent la acest master și dacă nu a plagiat cumva lucrarea de master”.
Ulterior,la ieșirea din sediul ANI, întrebat dacă există suspiciuni cu privire la un eventual plagiat în cazul președintelui României, Pop a infirmat ferm, arătând că “nu este o insinuare” și că știe detalii despre această lucrare a președintelui de pe site-ul instituției prezidențiale. Acesta a arătat că nu are cunoștință și nici competență pentru a verifica o astfel de chestiune.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni, că niciodată nu a făcut cursuri de masterat și că nu este “nici doctor, nici dottore”.
El a arătat că informația potrivit căreia în CV-ul său ar fi un masterat este “o minciună”.
“Eu nu am nevoie nici de masterate false, nici de doctorate false ca să am sentimentul că profesional sunt un om împlinit”, a mai spus Băsescu.
“Îi invit pe cei care nu au reușit în profesie și își împodobesc cariera politică cu tot felul de titluri furate să renunțe la politică. Nu poți să fii un profesionist mediocru sau neafirmat și să vrei să fii important în politică, când tu nu ai reușit în viață”, a spus Traian Băsescu.
“Nu mă refer la nimeni anume, am observat în viața politică românească că sunt foarte mulți politicieni care nereușind în cariera lor profesională au încercat să își acopere nereușitele împopoțonându-se cu titluri complicate”, a mai spus președintele întrebat dacă se referă și la Victor Ponta.
El a adăugat că impostura trebuie să dispară din politică și că se duce o campanie de acoperire a imposturii prin promovarea ideii că “toți sunt la fel”.
“Mi se pare că am ajuns la un moment al adevărului în care impostura din politică trebuie să dispară și mi se pare în același timp că se duce o campanie de acoperire a imposturii spunând «toți sunt la fel». Nu, dragii mei, și nu, dragi români, eu nu sunt la fel cu cei care și-au copiat lucrările de doctorat sau de masterat. Eu sunt un om care a reușit profesional, iar pe mare nu se fac cadouri, acolo poți sau nu poți să duci o navă de 306 metri lungime”, a mai spus Traian Băsescu.
Pe de altă parte, Liviu Pop a mai declarat, întrebat fiind de presă, că în opinia sa premierul Victor Ponta ar putea cere daune pentru prejudiciul de imagine, fiind îndreptățit în acest sens în legătură cu acuzațiile de plagiat.
“Este îndreptățit. Acolo a fost un joc de imagine făcut de o instituție ce nu era competentă să facă acest lucru. Nu discut de oamenii care au făcut-o, ci spun despre această instituție”, a mai declarat Pop.
În legătură cu timpul petrecut la ANI, Liviu Pop a arătat că nu a făcut altceva decât să dea buletinul și să ia cunoștință de sesizarea făcută pe numele său.
Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, s-a prezentat, luni, la Agenția Națională de Integritate (ANI), în legătură cu verificarea pe care au demarat-o inspectorii de integritate la adresa sa pentru conflict de interese.
Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, este verificat de inspectorii de integritate ca urmare a deciziei sale privind reținerea din salarii a cotizațiilor sindicale, demnitarul hotărând să se prezinte la ANI după ce a primit scrisoarea de înștiințare referitoare la control, spun surse oficiale
Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, a declarat, săptămâna trecută, că a fost anunțat de ANI că s-a declanșat o procedură de evaluare în cazul lui privind un posibil conflict de interese, fiind invitat să se prezinte la sediul instituției luni, la ora 12.00.
Liviu Pop a declarat că a fost înștiințat telefonic, de către Agenția Națională de Integritate, că s-a declanșat o procedură de evaluare privind nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese în perioada exercitării funcției de demnitar public.
Surse oficiale au declarat, pentru MEDIAFAX, că Liviu Pop a luat decizia de a se prezenta la ANI, iar verificarea sa este în legătură cu decizia de reținere a cotizațiilor sindicale direct din salariile membrilor de sindicat din educație. O astfel de decizie a existat anterior preluării portofoliului Educației de către Daniel Funeriu (predecesorul lui Liviu Pop-n.r.), care a decis revocarea ei, plata cotizațiilor fiind făcută de fiecare membru de sindicat în parte, nu direct din salariu.
Revenirea la decizia anterioară ca urmare a demersului lui Liviu Pop, care a fost lider sindical, ar intra în sfera conflictului de interese, spun sursele citate.
Potrivit articolului 253, indice 1, din Codul penal, fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un foos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, s epedepsește cu închisoarea de la șase luni la cinci ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durata maximă.
Liviu Pop a fost, începând cu luna ianuarie 2004, președinte al Sindicatului Liber din Învățământ Maramureș. În decembrie 2007, Liviu Pop a devenit secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.
Pop susține că la numirea în funcția de ministru delegat pentru Dialog Social s-a suspendat din toate funcțiile sindicale.
Potrivit Ordinului 4576 din 11 iulie 2011, semnat de ministrul Educației din acea perioadă, Daniel Funeriu, cadrele didactice își primesc în mână salariul întreg, plata cotizațiilor sindicale făcându-se prin alte mijloace decât direct pe statul de plată.
În 21 decembrie 2011, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația “Spiru Haret” și Federația Educației Naționale au dat în judecată Ministerul Educației, Ministerul Administației și Internelor și Ministerul Finanțelor, cerând Curții de Apel București să le oblige să modifice Ordinul comun privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar de stat.
În februarie, Curtea de Apel București a respins cererea federațiilor sindicale de suspendare a ordinului. Ulterior, în 4 mai, Curtea de Apel București a respins cererea de anulare parțială a Ordinului comun nr. 4576/11.07.2011/ 230/18.10.2011/ 2445/15.09.2011, respectiv a Anexei nr. 2 și a Anexei nr. 4, ca fiind neîntemeiată. Totodată, instanța a respins cererea de obligare a celor trei ministere la modificarea și completare ordinului comun. Decizia poate fi atacată cu recurs.
Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu declara în februarie că acest ordin a fost dat în interesul cadrelor didactice și mai ales în interesul reprezentativității corecte a cadrelor didactice. El preciza că aproximtiv 7-8% din corpul profesoral, respectiv 23.000 de cadre didactice, cotizează în prezent la sindicatele din educație, ceea ce înseamnă că, anual, în conturile organizațiilor intrau aproximativ 70 de milioane de lei.
“Fondul de salarii al nivelul MECTS era undeva la 7,7 miliarde de lei. Din acestă sumă, 1 la sută reprezentând aproximativ 70 de milioane de lei intrau direct în conturile sindicatelor. Acum avem o mai bună reprezentare, ei vor alege să plătescă celor care îi reprezintă cu adevărat. Cred că este un mare câștig pentru reprezentativitatea cadrelor didacice să plătească acolo unde sunt reprezentate. O reprezentare de 7-8 la sută înseamnă credibilitate de 7-8 la sută”, spunea Funeriu.
FSLI susținea că adevărata miză a măsurii de nereținere a cotizației pe ștatul de plată este scăderea numărului membrilor de sindicat, aceștia având de primit în urma proceselor peste șapte miliarde de lei.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ i-a transmis atunci fostului ministru al Educației Daniel Funeriu că a fost informat greșit, pentru că fondul de salarii conține și contribuția angajatorului, deci este vorba de cel mult cinci miliarde pe an salarii brute, cotizația de sindicat, teoretic, este de maximum unu la sută din brutul angajatului, deci maximum cinci milioane pe an, și nu toți au cotizația de unu la sută din brut, unele sindicate având cotizație de doi lei pe lună de la fiecare membru.
Potrivit sindicaliștilor, cotizația plătită federațiilor sindicale este de doar un leu de la fiecare membru pe lună, restul rămânând în organizația de județ sau sector, acești bani fiind folosiți pentru ajutoare sociale, cursuri de formare, plata angajaților.
“Practic, cea mai parte a banilor încasați de sindicate se întoarce către membrii de sindicat. Prin măsura luată de Ministerul Educației de a nu se încasa cotizația pe ștatul de plată sunt afectați în primul rând, salariații din învățământ. Precizăm că execuțiile bugetare ale sindicatelor și ale federațiilor se găsesc pe site-ul Ministerului de Finanțe. Substratul real al acestei măsuri luate de către MECTS este altul, și anume supărarea guvernului pe sindicatele din preuniversitar care au obținut pentru membrii lor drepturi salariale pe care Executivul a refuzat să le acorde, conform legii”, preciza FSL