Ea înaintează, fie înainte

fie înapoi

Ea iubește deszăpezitorul de rouă

Și urăște cifra doi

Ea e făcută din armonia contrariilor

Și lucește ca dintele de metal

Spre fața cariilor

Ea are jumătăți antagonice

agonice și antigonice,

ea schimbă mecanicii ca pe

bijuterii

În anul ăsta, două mii

Ea e centaur, e concordia discors

E roată

Ea e-n tracțiune săpată

Ea refuză revizii, moarte și glorie

Duce trenul acesta remușcător,

ca o lungă memorie

Din volumul Desfacerea, editura Eminescu, 1994

Subiecte #Ion Stratan#locomotiva#poemul de duminica