Orange și Vodafone, cei mai mari operatori de pe piața locală de telefonie mobilă, au fost amendate de Consiliul Concurenței cu 63 de milioane de euro, pentru abuz de poziție dominantă pe piață, aceasta fiind cea mai mare amendă dată vreodată de instituție.
“Orange a fost sancționată cu 34,8 milioane de euro, iar Vodafone cu 28,3 milioane de euro, reprezentând puțin peste 3% din cifra de afaceri a operatorilor în 2010”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. El a mai spus că banii din amenzi vor merge la bugetul de stat. Penalizările au fost stabilite în urma sesizării din anul 2006 a operatorului de telefonie fixă Netmaster Communications, care reclama faptul că Orange și Vodafone i-au blocat în perioada 2004 – 2006 accesul la cele două rețele.
Astfel spus, apelurile utilizatorilor Netmaster erau blocate și nu mai ajungeau la utilizatorii Orange și Vodafone, aceștia fiind nevoiți să sune din altă rețea, alta decât cea unde erau clienți.
“Investigația a stabilit că în această perioadă (2004-2006 – n. red.) Orange și Vodafone au practicat un tarif de interconectare pentru apelurile internaționale mai mare decât cel stabilit de autoritatea de reglementare în comunicații”, a declarat Bogdan Chirițoiu. Astfel, cei doi operatori practicau un tarif de 0,15-0,18 dolari pe minut, în condițiile în care era stabilit un tarif maxim de 0,10 dolari pe minut.
În consecință, abonații Netmaster plăteau tarife mai mari. “Veniturile suplimentare obținute de cele două companii pe piață reprezintă de fapt cheltuieli suplimentare ale operatorilor care au terminat apeluri în rețelele Vodafone și Orange. Acest lucru se traduce prin plata unor tarife mai mari de către consumatorii finali”, spune Chirițoiu.
Netmaster a sesizat și un abuz din partea operatorul de telefonie fixă Romtelecom, potrivit lui Chirițoiu.
Potrivit datelor care circulau în piață la acea vreme, companiile telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni de fraudă din partea operatorilor alternativi. Cea mai probabilă explicație pentru refuzul terminării apelurilor în rețelele celor trei mari operatori o reprezintă suspiciunea acestora că apelurile care tranzitează rețeaua Netmaster ar fi apeluri sosite din afara României, care erau însă “prezentate” ca apeluri provenind din România, beneficiind astfel de tarife de interconectare de aproximativ patru ori mai mici decât dacă acestea ar fi identificate ca fiind inițiate din străinătate.
Potrivit unor surse de pe piață, amenzile vin și în contextul unor presiuni din partea mediului guvernamental, în contextul în care Guvernul are o nevoie foarte mare de bani.
În prezent compania Netmaster nu mai există, iar ultima înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) este dată din 30 septembrie 2008. Potrivit ultimelor date depuse la ONRC, Netmaster, al cărei acționar majoritar a fost indianul Sanjay Bhasin, a avut în 2007 afaceri de 2,6 milioane de euro și un profit de 2.315 euro. Inițial operatorul a fost achiziționat de competitorul New Com Telecomunicații, care și-a vândut la rândul său baza de clienți către RCS&RDS și Romtelecom, pe fondul unor probleme financiare generate de recesiune.
Orange are afaceri estimate de peste un miliard de euro pe 2010, iar Vodafone de aproximativ 850 de milioane de euro. Cele două companii au avut un profit cumulat de peste 3 miliarde de euro în perioada 2005-2009, marja de profit raportată la cifra de afaceri depășind 25%, după cum arată datele depuse de cei doi operatori de telefonie mobilă la Ministerul Finanțelor.
În România există 52 de operatori de comunicații alternativi, printre care Euroweb sau GTS Telecom, potrivit ultimului raport al Autorității de Reglementare în comunicații publicat în decembrie 2010. Tarifele de interconectare aplicate sunt de aproximativ 0,05 euro pe minut, susține Laurențiu Stan, directorul general al Euroweb.
Orange și Vodafone atacă decizia
Orange
și Vodafone au anunțat că vor contesta în instanță decizia
Consiliului Concurenței (CC) prin care cei doi operatori de
telefonie au primit amenzi în valoare totală de 63 milioane euro
pentru abuz de poziție dominantă, pe motiv că sancțiunea este
“neîntemeiată și eronată”. “Suntem profund surprinși de această
decizie, pe care o considerăm neîntemeiată având în vedere că se
bazează pe o interpretare eronată a faptelor din dosarul cauzei.
Astfel, sancțiunea aplicată este nejustificată și Orange România va
contesta această decizie în instanță. Investigația privește
termenii și condițiile agreate între operatorii telecom pentru
terminarea apelurilor internaționale în România”, au declarat
reprezentanții Orange.
La rândul său, Vodafone România a anunțat că va contesta decizia Consiliului Concurenței, oficialii operatorului arătându-se “surprinși și dezamăgiți” de decizia instituției. “Suntem surprinși și dezamăgiți de decizia anunțată de Consiliul Concurenței în investigația privind abuzul de poziție dominantă față de operatorul Netmaster Communications. Vodafone România consideră că nu a intreprins nicio acțiune care să împiedice accesul Netmaster Communications la rețeaua sa, în vederea derulării traficului de apeluri internaționale, punct de vedere exprimat și pe parcursul investigației”, au anunțat reprezentanții operatorului. Potrivit oficialilor operatorului, în perioada supusă investigației, Netmaster Communications a derulat trafic internațional de voce printr-un acord de interconectare încheiat anterior cu Vodafone România. “Absența unui contract specific pentru traficul internațional de voce se datorează refuzului Netmaster de a accepta aceleași condiții contractuale oferite și celorlalți operatori, Netmaster solicitând la momentul respectiv un tratament preferențial”, au spus oficialii companiei.
Cei doi operatori au dreptul de a ataca în justiție decizia Consiliului Concurenței în 30 de zile de la primirea hotărârii. Potrivit reprezentanților Consiliului Concurenței, 95% din hotărârile luate de instituție sunt atacate în instanță, iar procesele durează 2-3 ani. Firmele cer mai întâi suspendarea amenzii și abia apoi urmează judecarea pe fond, respectiv atacarea deciziei autorității. Dacă se decide suspendarea sancțiunii, firma amendată va trebui să plătească 30% din valoarea amenzii, urmând ca restul de 70% să se achite sau nu în funcție de verdict. În cazul în care instanța nu suspendă sancțiunea, atunci compania trebuie să plătească amenda integral și procesul continuă. Companiile își primesc banii înapoi dacă verdictul e în favoarea lor.