Mircea Lucescu este pe cale sa-si vanda afacerile din asigurari catre doi investitori: grupul israelian Kolal- actionarul majoritar la Eurom Bank – si Blocul National Sindical. Antrenorul care nu risca pe terenul de fotbal nu mai vrea sa-si riste banii nici in societatea de asigurari Croma.
“Croma urmeaza sa fie preluata de catre Blocul National Sindical si grupul Kolal. O sa facem de-abia in doua zile anuntul oficial, pentru ca mai sunt formalitati de indeplinit”, a spus ieri pentru Ziarul Financiar Dumitru Costin, presedintele BNS.
Presedintele Eurom Bank, Benesh Avital, a refuzat sa faca vreun comentariu asupra tranzactiei, iar Mircea Lucescu n-a putut fi gasit ieri. Insa Razvan Lucescu a confirmat ca negocierile sunt pe final.” Sunt discutii in curs de finalizare. Insa eu stiu doar de Eurom Bank”, spus fiul lui Mircea Lucescu. Pe de alta parte, surse din cadrul companiei Croma stiu numai de negocierile cu BNS. Conform acestora, discutiile pentru perfectarea afacerii au inceput cu foarte putin timp in urma.
Mircea Lucescu a intrat in asigurari in 1997 si a investit in aceasta afacere cateva sute de mii de dolari. Croma si-a dublat cifra de afaceri (incasari din prime brute) de la an la an, dar pierderile au crescut pe masura. In 2001, compania a avut incasari din prime brute de 1,5 milioane $ si pierderi de peste 400.000 $. Pentru acest an sunt asteptate incasari de aproape 3 milioane $ si reducerea la zero a pierderilor. Cea mai mare parte a politelor vandute sunt de raspundere civila auto si Casco (furt si avarie la autovehicule), iar printre clientii companiei se numara Uzinexport sau Mecanoexportimport (companii de comert exterior care detineau monopolul pe diverse sectoare inainte de ’89) .
Lucescu nu si-a folosit influenta din fotbal pentru propriiile afaceri.
“Sa stiti ca foarte putine asigurari au fost vandute in zona fotbalului – la cluburi ca Dinamo sau Rapid (unde a lucrat Lucescu-n.red.)”, afirma surse din cadrul Croma.
Cu toata cresterea incasarilor, Croma n-a ajuns la notorietate pe piata asigurarilor si nici la o pozitie semnificativa printre celelalte companii. Ea sta si astazi sub 1% cota de piata in fiecare an. Ca urmare, managementul a fost schimbat acum sase luni. “Datorita extinderii era foarte greu sa fie sustinuta compania de un singur actionar- persoana fizica. Este nevoie de un influx de capital”, afirma sursele citate. Actionarii Croma sunt Mircea Lucescu – cu 93% si Nemira Grup (casa de editura unde Lucescu are un pachet semnificativ de actiuni) – cu 5,7%, restul fiind detinute de Neli Voyages (agentie de turism detinuta de sotia lui Mircea Lucescu) si alte persoane fizice.
Antrenorul roman a sesizat bine potentialul pietei asigurarilor (un roman cheltuie pe asigurari, in medie, doar 15-20 $ pe an fata de peste 1.500 $ un german sau un italian ), dar este putin probabil sa iasa cu un profit foarte mare din afacerea aceasta. Business-ul de asigurari cere investitii mari, profiturile vin dupa perioade lungi de timp, iar managementul trebuie sa fie foarte bine pregatit. O alta personalitate din lumea sportului, Ion tiriac, a dat lovitura pe aceasta piata. Dupa ce a creat in 1994 Asigurari Ion tiriac, cu o investitie de 3 milioane $, a cedat in 2000 pachetul majoritar de actiuni (51%) celui mai mare asigurator german, Allianz. La vanzare, compania a fost evaluata la 24 milioane $.
Lucescu mai are o afacere care, de asemenea, a mers in pierdere: in productia de pantofi, la Iasi, unde a investit impreuna cu doi italieni care detin lantul italian de magazine de pantofi Pitti Shoes. Antrenorul a pus in productia de pantofi marca “Lucescu” 200.000 $. Eurom Bank este detinuta de grupul israelian Kolal, care a resuscitat Banca Dacia Felix acum doi ani.
Blocului National Sindical detine deja 4% din actiunile Eurom Bank si de aici oferta comuna pentru Croma. “E normal sa ne implicam in sectorul financiar”, sustine Dumitru Costin. “Vrem sa oferim membrilor nostri microcredite si alte servicii financiare”, explica Costin.
O parte dintre sindicatele din Romania au deja actiuni la companii in multe domenii: banci, petrol, turism sau servicii.
Sindicat cu raspundere limitata
“Management defectuos”, “Decizii administrative nejustificate”, “Jos directorul” – expresii des folosite de sindicalisti la adresa administratiei, in cazul unui conflict. Ce se intampla, insa, atunci cand liderii sindicali – in postura de sefi de confederatie sau de directori ai firmelor apartinand sindicatelor – ajung in postura celor pe care ii critica?
Atinse de unda de soc a restructurarii economiei, organizatiile sindicale s-au vazut in situatia de a-si reevalua posibilitatile financiare si de a incerca sa gaseasca noi surse de finantare. Printre acestea – distribuirea la nivel national a tuturor biletelor de odihna si tratament acordate anual bugetarilor si dublarea fondurilor alocate de administratie cheltuielilor sociale. Insa, de la propunere la fapta, calea a fost mult prea lunga.
In aceste conditii, multe din organizatiile sindicale au recurs la o alta metoda: infiintarea unor societati sau chiar a unor fundatii, prin intermediul carora sa isi completeze veniturile decimate de inflatie. Aceasta i-a adus pe unii lideri sindicali in postura administratorilor de firma deseori nevoiti sa ia decizii pe care sindicalistii sunt obisnuiti sa le conteste.
Inceputul
Administrarea patrimoniului fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din Romania – UGSR a fost poate prima din afacerile in care s-au implicat sindicatele, dupa 1989. In 1990, patrimoniul fostei UGSR se ridica la circa 4,47 miliarde lei, 2 milioane de dolari si mijloace fixe – statiuni de odihna si tratament ale UGSR, cluburi, asociatii sportive. Acesta a fost preluat si administrat in comun de mai centrale sindicale intrucat – potrivit conventiilor internationale – patrimoniile sindicale nationale sunt indivizibile.
Dincolo de intreprinderi colective de tipul celei cu patrimoniul fostei UGSR, multe din organizatiile sindicale au si afaceri proprii. Sindicatele de la metrou, soferii afiliati la CNSLR-Fratia, petrolisii si chiar sindicatele lui Miron Cozma, din Valea Jiului, au la activ afaceri care au facut posibile fie intretinerea unei baze proprii de hoteluri, fie sustinerea unor activitati sportive.
BNS bancar
In 1998, Blocul National Sindical (BNS) se implica – alaturi de un grup de investitori israelieni – in administrarea unei banci a carei soarta a fost, pe rand, in mainile autoritatilor si a justitiei. Banca Dacia Felix a fost prima banca din Romania care a inregistrat probleme financiare. In 1998, Milomor Resido si grupul de investitori Riger au cumparat, prin contract de cesiune, actiunile societatii Arcom la Banca Dacia Felix – BDF (adica 42,8% din actiunile bancii). Diperi Impex SRL – care reprezinta in Romania cele doua societati israeliene – a transferat apoi BNS 4% din actiuni. Intre timp, banca si-a schimbat numele in Eurom Bank, devenind o institutie in care BNS detine in continuare actiuni.
Petrolistii
In 1997, sindicatele petrolistilor criticau inchiderea rafinariilor de pe lista de lichidare si infiintarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP), sustinand ca aceste decizii provoaca pierderi de peste 1.500 de miliarde de lei. Cu toate acestea nu s-au inregistrat prea multe tensiuni sociale. Acest lucru spune multe despre puterea federatiei sindicatelor din cadrul Petrom – una din cele mai puternice organizatii de acest fel din Romania. Sindicatele Petrom s-au lansat in afaceri in domeniul bancar, investind totodata in foraj de sonde si in utilaj petrolier. Din veniturile obtinute, sindicatele pot sa sustina un club sportiv si sa asigure sindicalistilor un program social de invidiat.
In urma negocierilor cu administratia SNP, sindicalisti au obtinut dreptul de a cumpara 10% din actiunile companiei, in momentul privatizarii acesteia. Pana acum, ei au cumparat la bursa in jur de 2% din actiunile SNP, pentru care au platit cel putin sase milioane de dolari.
In anul 2000, Banca de Credit si Dezvoltare-Romexterra – banca la care petrolistii detin un pachet important de actiuni. La numai doi ani de la intrarea sindicatelor in aceste afaceri, ele obtinusera dividente egale cu 96% din valoarea actiunilor. Liderul lor – Liviu Luca – avea la randul sau de castigat, el detinand 2% din actiunile bancii.
Bonuri de masa
Nici afacerea cu tichete de masa, una destul de profitabila in Romania, nu a fost ocolita de sindicalisti. Astfel, Cartel Afla detine 10% din actiunile Ticket Service, filiala din Romania a Accor Service. Compania detine in prezent o cota de piata de 43%, si volumul afacerii a fost pe primele trei trimestre ale acestui an de aproximativ 120 milioane de dolari.
Prima pagina
Lucescu pune stop in afacerea cu asigurari
Mircea Lucescu este pe cale sa-si vanda afacerile din asigurari catre doi investitori: grupul israelian Kolal- actionarul majoritar la Eurom Bank - si Blocul National Sindical. Antrenorul care nu risca pe terenul de fotbal nu mai vrea sa-si riste banii nici in societatea de asigurari Croma