După Andreescu, Luchian atinge și el un record de licitare: “Țărăncuță”, o operă pentru care reproducerile sunt mult sub calitatea picturii, s-a supralicitat de 45 de ori, de la 20.000 la 75.000 de euro. Șapte colecționari chiar și-au dorit portretul și au dublat aproape și evaluarea superioară de 40.000 de euro.
Superlativele unei licitații ies în evidență cel mai bine după încheierea tranzacțiilor. Abia atunci oamenii de marketing și colecționarii tipicari fac aritmetici paralele pentru a ajunge la concluzia, de exemplu, că s-a scumpit centimetrul pătrat de artă! Nicio lucrare de artă nu se vinde de fapt la suprafață, precum tapetul sau rigipsul, dar pentru a releva un trend ascendent al încasărilor, orice reper este folosit. Stăpânul “centimetrului de aur” este acum Ioan Andreescu, autor al picturii pe pânză “Ulcică cu flori de câmp”, citată în foarte multe repere biografice ale pictorului. Cum pânza de 20 x 25 cm a fost adjudecată la 135.000 de euro (suma cu care a fost vândută este mai mare pentru că se adaugă taxele) socoteala arată că s-a licitat până la 230 de euro centimetrul pătrat. În opinia evaluatorilor, “Ulcica” lui Andreescu ar fi putut ajunge chiar la 175.000 de euro.
Nicolae Grigorescu, care rămâne liderul prețurilor maxime, a fost interesant pentru colecționari cu lucrarea “Vatră la Rucăr”, o imagine idilică, simbolică, de stare, meditativă. Grigorescu a mers de multe ori la Rucăr, la mânăstire și prin împrejurimi, se odihnea, admira, contempla. Exercițiul de stil, aproape minimalist în construcție, are însă tușe late, de suprafață, care dau un anumit impuls jocurilor de lumini și umbre. Sunt multe detalii excepționale în această lucrare, dorită și ea de colecționari: evaluarea superioară de 80.000 de euro a fost ridicată la 95.000 de euro.În linia acestor superlative cu cele trei nume majore, exemplare ale picturii românești, apare însă Camil Ressu, cu un vârf de cotă adus de vânzarea nudului “Aișe”: 160.000 de euro. Nimic din evoluția a piață a artistului nu prevestea această sumă, iar urmările nu saltă cota pictorului nici măcar spre pragul 50.000 de euro. În aceste condiții, este clar că “Aișe” este mai importantă decât Ressu.
Licitațiile curente înseamnă pentru Ressu: “Iarnă grea” cu un preț de pornire de 55.000 de lei, “Pe malul râului” o pictură cu evaluare spre 20.000 de euro, dar neadjudecată, “Peisaj”, cu aceeași evaluare, “Biserica” adjudecată pentru 13.400 euro (prețul de pornire) în luna mai. Desenele, renumite pentru academismul lor, ajung la cel mult 1.000 de euro. La Artmark, unde s-a vândut “Aișe”, lucrările lui Ressu, chiar și cele de palmares, au rămas spre sumele de pornire: “La pozat” – 17.500 euro, “Băieți scăldându-se” – 26.000 euro, “Baigneuse” – 17.000 euro.
Este bine că, de fapt, recordul in house obținut pentru “Aișe” nu a stricat de fapt poziția de piață a artistului, Ressu nu a devenit “o bulă”. De la o medie de preț de 4.500 euro în 2006, pictorul a rămas la 10.000-12.000 de euro, media din anii 2008 și 2010, care “înconjoară” tranzacția patriciană cu “Aișe”.
artalicitata.blogspot.com