Taxa clawback este principalul mijloc de control al statului asupra cheltuielilor și totodată un mijloc de protecție a pacienților pentru a nu plăti mai mult și a avea acces la tratament, a spus președintele CNAS, Lucian Duță, precizând că nu sunt semnale că firmele ar pleca din cauza acesteia.
“Firmele nu au anunțat că pleacă din cauza plăților întârziate și nu există niciun semnal că ar pleca de pe piața din România din cauza clawback-ului. Taxa clawback reprezintă principalul element de control al statului asupra cheltuielilor. De asemenea, aceasta reprezintă un mijloc de protecție a pacienților pentru a nu plăti mai mult și a avea acces la tratament”, a declarat, miercuri, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
El a mai spus că taxa clawback lasă pacienților posibilitatea de a merge la orice farmacie pentru a-și lua medicamentele.
În legătură cu retragerea unor medicamente de pe piața din România, Duță a spus măsura reprezintă un mecanism de piață, comercial.
“Oriunde în Europa o firmă poate să retragă anumite medicamente de pe piață. Nu poate fi sancționată pentru acest lucru, statul nu poate interveni. CNAS nu are niciun contract cu producătorii, singurele contracte sunt cu farmaciile”, a mai spus Duță.
Companiile din Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) vor contesta administrativ și juridic plata contribuției pentru finanțarea unor cheltuieli din domeniul sănătății, respectiv taxa clawback, și ar putea elimina din portofoliu produsele mai puțin profitabile.
“Menținerea acestei taxe în forma actuală poate avea consecințe economice și sociale grave, în primul rând pentru populație, prin dispariția totală de pe piață a unor medicamente sau limitând accesul populației la medicamente cu prețuri rezonabile, cât și pentru companiile producătoare de medicamente generice”, a spus președintele APMGR, Dragoș Damian.
El a mai spus că, în forma actuală, taxa este injustă și ilegală, pentru că are ca bază de impozitare prețul de raft, care include adaosul distribuitorului, adaosul aplicat de farmacii și TVA. În plus, taxa este calculată pe baza unor date eronate, furnizate în mod netransparent de către CNAS.
Potrivit președintelui APMGR, consecințele aplicării acestei taxe vor fi deosebit de grave, pe lângă efectele sociale existând și efecte economice majore asupra producătorilor de medicamente generice, majoritatea acestora având unități de producție în România care asigură peste 8.000 de locuri de muncă.
De asemenea, companiile vor reevalua și costurile de producție, cu reduceri implicite de personal, proces care ar putea duce la pierderea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă.
Totodată, APMGR solicită autorităților, pentru a limita efectele negative ale acestei taxe, mai multe măsuri, printre care considerarea prețului de producător ca bază de calcul a taxei, excluzând adaosurile distribuitorilor și farmaciilor și TVA, precum și corelarea termenului de plată a taxei cu cel al decontării, stabilit în acest moment de Contractul cadru la 210 zile.