Lucruri mari si mici

Ana Macovei, absolventa a sectiei de actorie a UNATC, promotia 2005, a fost aplaudata cu suflet la Gala Tanarului Actor “Hop” de la Mangalia, din vara aceasta: a placut si cand a evoluat pe scena, spectatorii s-au bucurat zgomotos si cand a primit premiile. Pentru proba “libera”, l-a rugat pe actorul Gabriel Pintilei sa scrie un text special pentru ea. A rezultat monologul Lucruri mici. Actrita nu povesteste, ci traieste o situatie mai mult comica decat tragica: in drum spre serviciu – tura de noapte -, eroina s-a blocat intr-o toaleta publica din parcul Cismigiu. Usa nu se mai deschide. Niciun trecator nu-i aude sau nu vrea sa-i auda strigatele. Telefonul mobil isi poate dovedi acum utilitatea: ea isi cheama prietenii – fosti, prezenti si viitori -, prietenele, nimeni nu vrea sa se miste, toti au un pretext sau un motiv, incearca sa-si anunte intarzierea, seful o anunta ca a dat-o afara, ea ii spune cateva adevaruri indelung amanate. Si asteapta dimineata. Blocajul mecanic determina o inventariere a tuturor nodurilor din plasa ce tine personajul. Astfel cercetata, plasa are multe gauri: persoana zgomotoasa si sigura de sine, ale carei strigate le auzim la inceput, se transforma sub ochii nostri intr-un om constient de singuratatea lui. Faptul ca revelatia are loc intr-o toaleta publica accentueaza caracterul dureros al rezultatului. Fiecare convorbire telefonica are cheia ei si, astfel structurat dramatic, textul ii permite actritei sa-si expuna toate mijloacele de caracterizare, evitand monotonia si succesiunea de vorbe fara acoperire in vreo traire. Eroina nu poate iesi din locul unde e inchisa accidental nu doar pentru ca nu se gaseste un lacatus, ci si pentru ca nimeni (cu exceptia probabila a copilului lasat in grija mamei) nu este cu adevarat interesat de ce i se intampla ei. De observat, de asemenea, ca desi actiunea se desfasoara intr-un loc destinat parca tuturor bancurilor scatologice si vulgaritatilor, textul e curat si decent. Impreuna cu autorul lui, Ana Macovei a reusit performanta expunerii unui personaj dramatic ridicat deasupra contextului care i-a dat nastere.
La “proba impusa”, Ana Macovei citeste dificilul fragment ales de directorul festivalului, Cornel Todea (dificil, pentru ca la prima vedere, ba chiar si la a doua, farmecul si subtilitatea textuala a prozei lui Mircea Nedelciu sunt greu de transpus scenic), din perspectiva unui personaj cu o mare dorinta de comunicare, dar lipsit de orice indemanare in acest sens. O abordare inteligenta, dovedind ca actrita a inteles foarte bine ceea ce personajul nu pricepe.
Imi place sa cred ca distinctiile obtinute de Ana Macovei – Premiul pentru interpretare feminina al Galei si Premiul “Master Class” – au marcat tocmai ingemanarea dintre talent si inteligenta, originalitatea, puterea de a infrunta pe cont propriu destinul. Pentru ca la Mangalia, anul acesta, ca si in anii trecuti, au mai fost licariri de talent, dar putine dovezi de profesionalitate. Si nu e vorba numai despre tehnica vorbirii si miscarii scenice, deficiente despre care se tot discuta, fara nicio consecinta pe planul evolutiilor concrete. Responsabilii invatamantului artistic considera ca obiectiile de acest ordin sunt expresia relei-vointe si a prejudecatilor, a invidiei celor din afara sistemului. Dar se plang si cei din sistem, regizorii si partenerii proaspetilor absolventi.
Simplu spus, dincolo de abilitatile tehnice, talentul unui actor profesionist se judeca prin capacitatea sa de a construi un personaj autonom, cu o alta identitate decat a sa proprie. Fiinta fizica a interpretului tanar se pune cel mai adesea de-a curmezisul formelor abstracte prezente in subtextul si printre randurile replicilor. Iar daca interpretarea personajelor din dramele contemporane se mai poate “carpi” cu instrumentarul de prim ajutor, repertoriul clasic ridica bariere de netrecut. Anul trecut, actrita Dorina Lazar, directoarea Teatrului Odeon, a anuntat ca in 2007 va oferi (din banii ei) un premiu pentru cea mai buna interpretare a unui monolog clasic. Au luat in serios propunerea 3 (trei) concurenti. Nu a putut fi premiat niciunul.