Lucruri si bani

Autorul “Spiritului legilor”, Montesquieu, gandea (in secolul 18) ca pentru propasire oamenii au nevoie de lucruri si de bani. Desi au trecut, de atunci, mai bine de 250 de ani, nimic nu s-a schimbat in aceasta privinta. Si astazi, intocmai ca in vremea lui Montesquieu, avem nevoie de lucruri si de bani.

Cum insa, la noi, propasirea intarzie, fara indoiala ca motivul e legat de lucruri si de bani. Pe Montesquieu nu l-au interesat detaliile. El a enuntat esenta. Nenumarati alti ganditori insa, in vremea ce a urmat, au scris mii si mii de tomuri despre lucruri si despre bani.

Lucrurile? O singura conditie: sa fie bine facute.

Vocatia lucrului bine facut s-a dovedit a fi o preocupare constanta atat pentru filosofi, cat si pentru economisti. Nu inteleg insa de ce nu preocupa si societatea noastra. Ideea cu reflexul format in socialism, cand conta cantitatea, dar nu si calitatea, nu cred ca mai sta in picioare. Cauzele sunt probabil altele. Apropiate, desigur, de locurile codase ce i-au revenit Romaniei in cateva topuri recente: al libertatilor economice, al competitivitatii si cel al inovatiei, facut de Comisia Europeana.

Banii? Tot o singura conditie: sa aiba o circulatie sanatoasa. Ceea ce nu inseamna ca nu are importanta cum sunt facuti banii si cum sunt cheltuiti. Are chiar foarte mare importanta.

Copiii nostri inca nu invata, incepand din scoala, ca in tarile dezvoltate, cum se fac banii si cum se inmultesc. De altfel, constructia pietei noastre financiare, cu cele trei ramuri distincte – piata monetara, piata valutara, piata de capital si piata asigurarilor – a fost in prea mica masura insotita de un proiect national de educare a populatiei, prin eforturile invatamantului si ale societatii civile. Noroc ca avem o retea de institutii specifice, puternice si credibile, care atrage economiile. Fara o astfel de retea, care sa asigure strangerea de capital banesc si sa garanteze, in conditii de securitate, operativitatea, rentabilitatea si transferul de capital de la cei ce economisesc la antreprenori capabili sa investeasca, romanii ar fi suferit acum o grava criza de bani.

Banii se misca. Omenirea a invatat ca banii care dorm se depreciaza. Asa ca i-a pus in miscare: dintr-un cont in altul, dintr-o banca in alta, dintr-o tara in alta. In acest iures, din bani… se fac alti bani.

Romanii au avut, timp indelungat, o conceptie statica despre bani. Expresii cum sunt “sub saltea” sau “la ciorap” se refera tocmai la tendinta pastrarii banilor in casa. Dupa 16 ani de inflatie, populatia a invatat insa ca banii pastrati “in cont propriu”, la domiciliu, sunt supusi eroziunii.

Alternativa? Sa faci banii sa circule repede. Bani sanatosi, care sa ajunga in afaceri si nu in preturi, nu vom avea decat in masura in care vom invata sa-i facem sa alerge mai iute decat inflatia.