O expoziție de o frumusețe aparte, inefabilă, poate fi vizitată în aceste zile la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.  Titlul său, „Luna în apă”, un concept clasic din estetica japoneză, avertizează de la bun început că intrăm pe teritoriul sacru al culturii Extremului Orient, mai precis în zona caligrafiei japoneze, care și-a găsit în România un tălmăcitor cu har. Autorul superbelor caligrame expuse pe simeze este un artist român care de aproape un deceniu s-a apropiat cu dragoste și dăruire de grația și expresivitatea acestor semne atât de specifice spiritualității nipone. Este vorba de Rodica Frențiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai. Profesor universitar la Facultatea de litere a Universității clujene, fină cunoscătoare a culturii și civilizației japoneze, Rodica Frențiu a publicat în ultimii ani numeroase studii consacrate caligrafiei, precum și mai multe traduceri din literatura modernă și contemporană niponă.

Expoziția reunește  28 de lucrări, unele de ample dimensiuni, aparținând tipului de comunicare artistică superioară care este caligrafia. Un maestru japonez al genului spunea că aceasta este muzică neauzibilă care transmite pe hârtie, în alb și negru,  melodia sau ritmul pe care le simți în inima ta. Fără îndoială, are dreptate. Picturile (le numesc convențional astfel, deși ele sunt infinit mai mult decât atât) devin adevărate poeme vizuale, meditații care acced la o realitate metafizică.

Priviți lucrarea care dă titlul expoziției „Luna în apă” (foto 1). În partea superioară a imaginii este sugerată luna, iar jos – apa. Recompunerea celor  două elemente ilustrează conceptul. Sintagma „Luna în apă” este legată de logica Zen, care suspendă eventualele contradicții și negații care pot exista în această lume. În simbolistica Zen, luna în apă este adevărata lună, pentru că astrul ceresc poate fi reflectat într-o picătură fără să i se modifice calitatea. Așadar, o simbioză perfectă în care se întâlnesc două substanțe pentru a se transforma în ceva fără substanță, fiecare din cele două respectând calitățile celeilalte. Apa redă strălucirea lunii, iar luna claritatea apei. Această sintagmă vorbește în mentalul extrem oriental despre Frumusețea întristată a lumii care trece.

Interesant este și felul în care artistul transpune în desen conceptele filosofice amintite. În mâna sa, pensula materializează o singură linie de desen, savant contorsionată, realizată dintr-o singură mișcare, fără corecturi ulterioare, rod al multor zile și nopți de meditație. Când artistul pune tușa pe pergament, deja opera există în sufletul său. Totul pare spontan, dar este o spontaneitate trudită, chinuită, îndelung elaborată. Cu alte cuvinte, o unică mișcare în ritmul unei respirări, realizată cu un instrumentar extrem de redus – pensulă, tuș negru și hârtie albă din orez; aceasta este caligrama!

La vernisajul expoziției, Rodica Frențiu deslușea celor prezenți tainele scrierii japoneze. Pentru a citi un ziar ai nevoie de 1945 de caractere / ideograme. Fiecare ideogramă reprezintă un cuvânt. Japonezii au împrumutat aceste caractere de la chinezi în secolul al VII-lea. Astăzi, doar circa 200 seamănă în cele două limbi. Restul ideogramelor au fost simplificate și arată altfel decât împrumutul de origine. Iar caligrafie înseamnă interpretarea caracterelor respective. Japonezii consideră că fiecare dintre aceste caractere are legătură directă cu realitatea; iar luna din caligramă este, de fapt, luna de pe cer foarte simplificată. În acest fel, ideograma nu mai este un simplu cuvânt, ci frumusețea însăși.

Expoziția Rodicăi Frențiu este fascinantă. Fiecare caligramă propune un drum al revelației, fiecare revelație deschide noi ferestre spre înțelegerea relației dintre semnul grafic și natură. Discipol de un deceniu al doamnei Senshu Nishida, una dintre cele mai apreciate personalități din Japonia în domeniul artei caligrafiei, Rodica Frențiu aduce în peisajul artistic românesc (prin pictură, dar și prin traduceri) mesajul profund al spiritualității unei culturi milenare.