Nu multa lume a auzit neaparat de OPSPI (Oficiul Participatiilor Statului in Industrie), dar cu siguranta o zestre de aproape 5 miliarde de euro este cat se poate de tentanta. Aceasta este valoarea aproximativa a capitalului social a peste 76 de companii si 64 de filiale aflate in portofoliul OPSPI, oficiul de privatizare al Ministerului Economiei si Comertului.
Petrom, cea mai mare companie romaneasca, are o valoare bursiera de pana la 8 mld. euro, iar statul mai detine prin intermediul OPSPI un pachet de 40,7%. Alaturi de Petrom, OPSPI controleaza aproape intregul sector energetic, avand in portofoliu Electrica, pachete minoritare la Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, Romgaz Medias, Oltchim Ramnicu Valcea. La acestea se adauga companii strategice care nu vor fi privatizate precum Nuclearelectrica, care opereaza Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda, companiile de transport Transelectrica (in domeniul energiei electrice), Transgaz Medias (gaze naturale) sau Conpet (titei).
Aceasta ar fi miza de la care se pleaca in discutiile ce vor avea loc pe tema fuziunii intre OPSPI cu AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), idee avansata recent de catre presedintele ultimei institutii mentionate, Gabriel Zbarcea, si sustinuta deschis de catre premierul Calin Popescu Tariceanu. La polul opus se afla Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, care nu este de acord cu acest trasfer nu numai de active, ci si de putere.
Mai interesant este cine va detine controlul noii institutii, care ar urma sa tina intr-o mana forte toate privatizarile si valorificarile de active ale statului din Romania. In acest moment, AVAS nu mai are multe active de privatizat, asa ca in termen scurt functia sa de vanzator de active ar urma sa inceteze, ramanand numai cea de valorificator.
OPSPI are active mai grele in portofoliu, in timp ce AVAS are inca mai multe active ca numar, nu si ca valoare, de vandut.
In fapt, AVAS mai are in portofoliu companii cu un capital social insumat de numai 15.000 mld. lei (375 milioane euro), dintre care se detaseaza vedeta – Banca Comerciala Romana. Alaturi de aceasta, mai sunt numai cateva companii mari precum Electroputere Craiova sau Tractorul Brasov.
Aproape toate statele foste comuniste din Europa de Est au procedat la privatizarea activelor din portofoliu de catre o singura institutie. La acest argument a apelat si premierul Tariceanu, care vrea o fuziune a OPSPI si AVAS in perioada iunie – iulie, dupa semnarea tratatului de aderare la UE.
Unele voci din OPSPI spun insa ca proiectul unei unificari intre OPSPI si AVAS trebuie gandit foarte atent, avand in vedere caracterul special al privatizarilor din zona energetica, cu active de importanta strategica.
In cabinetul condus de Adrian Nastase exista o rivalitate puternica intre conducerea Ministerului Economiei si cea a AVAS, in ceea ce priveste derularea privatizarilor, multe privatizari facute prin intermediul FPS (apoi APAPS, AVAS) fiind vazute ca dubioase de fostul ministru al economiei, Dan Ioan Popescu.
Acesta a pledat in schimb prin OPSPI pentru privatizari prin metoda combinata a vanzarii de actiuni cu aport de capital.
In ceea ce priveste vanzarea pachetelor reziduale pe piata de capital, cele doua institutii par sa aiba aceeasi pozitie. Poate de aici va pleca si ideea fuziunii. adrian.mirsanu@zf.ro