Așa cum stătea picior peste picior
Genunchiul ei îmi inspira un sentiment nobil
Coboram cu privirea spre gleznă pe firul ciorapului
și reveneam la genunchiul acoperit de o
mână cu degete lungi și subțiri
Părul lung era împletit într-o coadă de pește
Cineva din mine se ridicase și plecase de mult
Privirea mea se prinsese în inelul ei și nu puteam s-o
Desprind. Eram încurcat. Mă-nserasem. Deja
Dumneavoastră chiar sunteți atrasă de mine
pentru că eu nu mai pot să. Respir
Ea privea stânjenită. Zâmbind
Din volumul „Poeme platonice’”, aflat în pregătire