Mai aproape de NATO

Ambasadorii celor 19 state membre ale Aliantei Nord Atlantice au semnat ieri la Bruxelles protocoalele de aderare la NATO a celor sapte state, printre care si Romania, invitate sa adere la summit-ul de la Praga.
In contextul profundelor divergente dinte membrii NATO privind razboiul din Irak, secretarul general al Aliantei lordul George Robertson a dat asigurari, la inceputul saptamanii, ca extinderea NATO nu va fi blocata, altfel spus, ca tarile ostile razboiului nu vor da un veto intrarii in Alianta a invitatilor care au sustinut fara rezerve interventia americana in Irak.
Romania, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia si Slovenia au fost invitate la summit-ul de la Praga din noiembrie 2002 sa inceapa convorbirile de aderare la NATO. Acestea s-au desfasurat intre fiecare stat invitat si Alianta, pe parcursul a doua etape – prima runda in 13 decembrie 2002, a doua in 9 ianuarie 2003 – si au presupus elaborarea de catre fiecare dintre cei sapte a unui calendar de finalizare a reformelor nu numai in domeniul militar.
Protocoalele trebuie ratificate de parlamentele tatrilor membre NATO. Dupa finalizarea procesului, secretarul general al NATO va adresa celor sapte tari invitatia formala de a adera la Tratatul Nord Atlantic semnat la Washington, in 1958. Statele invitate vor adopta apoi legi prin care aproba documentul si vor deveni membri cu drepturi depline ai Aliantei, dupa depunerea instrumentelor de aderare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului de la Washington.
tarile candidate au sustinut demersul SUA de atacare a Irakului iar Romania si Bulgaria au pus la dispozitia Aliatilor baze militare de tranzit. Daca in Romania consensul asupra pozitiei adpotate de administratie este cvasitotal in Bulgaria opiniile presedintiei bulgare  si cele ale Guvernului, in aceasta problema, sunt diametral opuse. Presedintele Ghiorghi Parvanov s-a declarat impotriva razboiului si a deplans faptul ca Bulgaria se afla pe lista tarilor “care sustin razboiul”. Potrivit Guvernului de la Sofia, insa, Saddam Hussein, “a obligat comunitatea internationala sa recurga la forta”. Pozitia Guvernului de la Sofia  a fost “rasplatita” de Statele Unite care platesc Bulgariei 1,7 milioane de dolari pentru utilizarea, timp de trei luni, a a aeroportului si a bazei militare Sarafovo, pe litoralul Marii Negre, si alte 278.000 de dolari lunar, pentru stationarea trupelor.
Lordul Robertson ramane optimist in privinta viitorului Aliantei, afirmand ca “ordinea de zi” a NATO nu se va modifica din cauza dezbinarilor dintre membrii sai. “Suntem o alianta democratica, iar divergentele de opinie sunt normale. NATO nu este Pactul de la Varsovia, unde o tara dicta celorlalte state ce au de facut”, a afirmat Robertson, la inceputul saptamanii.
Ministrul de Externe Mircea Geoana a declarat dupa semnarea protocolului ca Romania va avea ca membru NATO ocazia de a face parte din cea mai de succes alianta din istorie, iar acest statut ii va oferi sansa de a contribui direct la deciziile luate pentru asigurarea stabilitatii si a securitatii Europei.