Consumam mai mult decat producem, iar asta se vede in cresterea deficitelor externe. Ne putem insa permite si sa ne imprumutam mai mult decat putem economisi? Bancherii spun ca putem sa importam si economii, asa cum deja importam bunuri si servicii. De altfel, majoritatea bancilor isi asigura sursele in valuta prin imprumuturi pe pietele externe. Insa intr-o economie aflata inca in restructurare, un asemenea comportament risca sa duca la situatii de criza.
“Intr-o tara cu economie inchisa problema este simpla. Economiile populatiei sustin dezvoltarea segmentului corporativ. Intr-o economie deschisa, cum este si cea a Romaniei, problema este mai complicata pentru ca exista si fluxurile de capital. Tarile care sunt cultural inclinate spre economisire finanteaza deficitele si consumul tarilor mai putin orientate spre economisire”, spune Misu Negritoiu, director general adjunct la ING Bank.
El nu crede insa ca avem o istorie cu privire la profilul Romaniei, ci comportamentul este mai mult unul intamplator, determinat de nevoi, la o limita de supravietuire, vecina cu bunastarea.
“Nu avem castiguri de productivitate in economie care sa sustina vria consumului. Daca am avea importuri de masini si echipamente pentru a ne mari productivitatea, ar fi bine. Dar nu sa importam pentru consum”, spune Daniel Daianu, presedintele Comisiei de Supraveghere a BCR si fost ministru al Finantelor.
Pana acum creditul a mers prea mult spre consum si prea putin spre investitii spun bancherii. “Ar trebui ca bancile sa fie stimulate sa acorde acele credite care sa duca la o crestere a ofertei si nu a cererii. Nu sa se puna frana. Dar pana acum nu s-a facut nimic”, considera Mihai Bogza, presedintele Bancpost.
Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro Bank, considera ca scaderea dobanzilor din ultimele luni a creat pe piata romaneasca efecte diferite fata de ceea ce era de asteptat.
“O dobanda scazuta ar trebui sa incurajeze mai mult investitiile si mai putin consumul. Insa experienta primelor noua luni ale acestui an arata altceva: creditul corporativ a scazut cu 5%, in timp ce creditul de consum a crescut cu 20%. Deci, scaderea dobanzii a stimulat doar creditarea. Ramane astfel de demonstrat ca dobanzile mai mici vor stimula investitiile”, apreciaza Craciun.
In lipsa creditului catre companii, bancile au gasit debuseul pe consum. Economia romaneasca nu este capabila sa vina cu proiecte viabile, credibile. Acesta este motivul pentru care procesul investitional da semne de incetinire, mai spune Craciun.
Pe de alta parte, economisirea a scazut in ultimele luni, o buna parte din fonduri fiind redirectionate spre consum, dupa ce bancile au redus drastic dobanzile la depozitele in lei.
“Vrem sa ne mentinem valoarea banilor, dar cum reusim cu dobanzi real negative? Asta este o alta problema. Au migrat insa economiile din depozite bancare in alte instrumente? Nu, datorita lipsei de siguranta, dar si lipsei de alternative”, subliniaza Negritoiu.
Practic, cea mai mare parte a economiilor populatiei este directionata catre depozitele bancare, in timp ce plasamentele in actiuni sau fonduri de investitii sunt infime.
“O dobanda mica stimuleaza in acelasi timp si consumul, iar inclinatia spre consum accelereaza. Dar nici consumul nu este asa de flexibil si influentat de dobanda. Creditul de consum a crescut acum trei ani fara sa fie legat de dobanzi, care erau incredibil de mari”, mai spune Negritoiu.
In opinia lui, economisirea populatiei este influentata si de perceptia sistemului de protectie sociala. Iar in Romania, sistemul de protectie sociala e perceput ca fiind gratuit si relativ indestulator. De aceea, tendinta de economisire este destul de slaba.
Pe de alta parte, populatia tinde sa consume mai mult cand se simte instarita, subliniaza Negritoiu. El spune ca se mai remarca si o tendinta pentru investitii imobiliare. Acestei tendinte ii lipseste insa fluiditatea si lichiditatea pietei imobiliare, aceste active fiind dificil de valorificat.
Cat de mult economisim?
Eugen Dijmarescu, viceguvernator al BNR, considera ca economisirea va continua sa creasca, o data cu intensificarea concurentei in sistemul bancar, care va duce si la crearea de noi instrumente financiare.
El subliniaza ca in prezent sistemul bancar nu este supus riscurilor de lichiditate.
“Creditor net pentru sistemul bancar sunt si populatia si segmentul corporatist. Din acest punct de vedere trebuie sa recunoastem ca exista confort si nu avem o problema de lichiditate si risc la nivelul sistemului bancar”, spune Dijmarescu. El explica deciziile bancii centrale de a restrictiona creditarea prin nevoia corelarii maturitatilor intre activele si pasivele bancare.
“Problema este la maturitati, unde exista asimetrii. Preferinta este pentru economisiri pe termen scurt si pentru creditari pe termen lung. BNR a incercat sa corecteze prin masuri administrative aceasta debalanta, dar la nivel global nu avem o situatie riscanta”, spune Dijmarescu.
Masurile cu caracter restrictiv impuse au caracter temporar. Nu credem ca lucrurile vor sta pe loc, ci suntem convinsi ca va exista o dezvoltare, mai apreciaza viceguvernatorul. In opinia lui, apropierea de Uniunea Europeana va determina si o dezvoltare a pietelor, atat cea a economisirii cat si cea a creditarii. De altfel, in afara de derivative, care au ca termen limita septembrie 2006, toate celelalte operatiuni au fost liberalizate, a subliniat viceguvernatorul.
Dijmarescu spune ca dezvoltarea rapida a creditarii este normala in aceasta etapa.
“Suntem in fata unui credit-boom sau in fata unei adanciri a pietelor financiare? Eu cred ca suntem in acea faza in care consumatorii participa la adancirea pietei, chiar daca insuficient din punctul de vedere al vitezei, al dezvoltarii instrumentelor alternative de economisire”, apreciaza viceguvernatorul.
Pe de alta parte, el considera ca este o problema si viteza cu care bancile se misca spre populatie pentru a propune alte intrumente, inclusiv cu maturitati mai mari.
“Potrivit datelor noastre, 30% din venitul disponibil al romanilor se economiseste. Raportat la media UE, este inca putin. Dar este evident ca suntem pe un trend in crestere. Chiar raportat la produsul intern brut, economiile populatiei au ajuns sa reprezinte 10%, in timp ce creditul de consum reprezinta 7%”, spune Dijmarescu. Pe de alta parte, Radu Craciun spune ca aceste date pot suferi distorsiuni din partea mai multor factori.
“Existe surse de distorsionare, cum ar fi repatrierile muncitorilor din strainatate. Depozitele bancare ale populatiei totalizeaza 9 miliarde de euro, iar repatrierile sunt de 3 miliarde de euro. Desi nu toate se transforma in depozite, trebuie sa ne uitam la ordinul de marime, care este absolut comparabil”, spune Craciun.
Economiile populatiei sunt la un nivel foarte redus, considera si Bogza, cele 9 miliarde de euro reprezentand “mai putin de o cincime din averea personala a lui Bill Gates”.
“Depunerile populatiei in lei sunt sensibil egale cu ceea ce sterilizeaza Banca Nationala prin depozitele la o luna, certificatele de depozit si facilitatea de depozit pe o zi, fara a lua in calcul si rezervele minime obligatorii. Daca, prin absurd, maine toti deponentii si-ar retrage toate depozitele, bancile nu ar trebui decat sa-si ia banii de la BNR. Nu ar fi probleme de lichiditate”, subliniaza Bogza.
El considera ca nici pe partea de creditare populatia nu detine o pozitie importanta, iar masurile bancii centrale de a restrictiona creditarea in scopul asigurarii simetriei maturitatilor loveste tocmai imprumuturile in valuta, unde bancile aveau resurse pe termen lung.
Scaderea puternica a dobanzilor aduce in discutie sursele alternative de plasament. Cei care au rezistat pe piata fondurilor mutuale, in toti acesti ani de restriste, s-ar putea bucura de un flux de fonduri mai mare din partea populatiei. “Fondurile mutuale sunt o alternativa foarte buna de economisire, nu mai sunt probleme ca in trecut, iar in spate exista o banca de depozitare”, a mentionat Eugen Voicu, presedintele Certinvest, o societate care administreaza patru fonduri mutuale. “Economisirea este pe cale sa creasca. Piata locala inseamna 3 euro pe cap de locuitor, in timp ce in jur se situeaza intre 300-400 sau chiar 450 de euro pe cap de locuitor.
Mai poate creste creditul de consum?
Bancherii au viziuni diferite in privinta expansiunii creditului de consum. In timp ce unii vorbesc despre necesitatea accelerarii creditarii, altii se gandesc deja la o temperare a ritmului de crestere.
“Estimam ca creditul pentru populatie va ajunge la sfarsitul anului la 7% din PIB, fata de 0,5% in anul 2000. Cresterea poate parea spectaculoasa, dar fata de media tarilor din UE si chiar fata de statele care au aderat recent suntem foarte departe”, considera Dijmarescu. El precizeaza ca daca tintim sa crestem ritmul, riscam sa crestem si riscurile. Navigatia prudenta este necesara pana ajungem la echilibrul intre maturitatile activelor si pasivelor bancare.
Pe de alta parte, gradul inca scazut inseamna ca bancile nu raspund adecvat nevoilor populatiei, iar intermedierea financiara nu poate actiona ca un motor al dezvoltarii economice.
“Trebuie sa acceptam ca in anii urmatori nu vom mai vedea aceleasi ritmuri rapide de crestere a creditului de consum”, spune insa Radu Craciun. In ultimii trei ani, salariul net a crescut cu 10% in termeni reali anual, ritm nemaiintalnit in nici o tara din regiune. In Polonia, cea mai mare crestere anuala a fost de 5%. Aceste cresteri nu vor mai fi intalnite, astfel ca se va diminua si ritmul de crestere al numarului persoanelor care devin eligibile si, implicit, va incetini si creditarea, mai spune el.
“Din punctul de vedere al ponderii creditului de consum in PIB, Romania arata cifre mai mari decat in Polonia in urma cu cinci ani. Pe segmentul corporatist, suntem la jumatate fata de Polonia de acum 5 ani”, precizeaza Craciun. El spune ca nici parghia dobanzii nu va mai functiona pentru stimularea acestor imprumuturi, dupa ce am ajuns deja la costuri reduse.
“Dobanzile in lei sunt foarte mici. Dobanda la creditele de consum a coborat deja la o singura cifra, ceea ce s-a intamplat in Polonia abia in urma cu doi ani. Din acest punct de vedere suntem foarte avansati”, explica Craciun.
Astfel, spune el, profilul de risc este altul, iar cresterea creditului de consum in ritmul vazut nu este sustenabila.
Bogza subliniaza insa ca imprumuturile acordate populatiei totalizeaza 4 miliarde de euro, in timp ce bancile au capitaluri proprii de 2 miliarde de euro. Astfel, “daca jumatate din creditele acordate populatiei ar avea probleme, sistemul ar fi inca stabil”, spune Bogza, cu precizarea ca un asemenea scenariu este foarte putin probabil.
El spune ca Bulgaria si-a permis o crestere a creditului mai mare si a ajuns la un grad de intermediere financiara dubla. Astfel, acum suntem in situatia de a recupera decalaje nu numai fata de tarile din UE, ci chiar si fata de cele vecine.
Dan Craciun, directorul general al societatii de credite de consum Credex (detinuta de Altex), spune ca pe aceasta piata incepe sa se remarce o tendinta clara de specializare, iar multe banci isi vor individualiza aceasta activitate. El spune ca acum, dupa o perioada de bum, se va trece la o analiza mai aprofundata a clientului si vor aparea multe programe de fidelizare. “Vom asista chiar la o reducere a perioadei de creditare”, a mentionat Dan Craciun.
Certinvest: unitatile de fond vor putea fi puse garantie pentru imprumuturi
Societatea de administrare a investitiilor Certinvest, care administreaza patru fonduri mutuale, va lansa in urmatoarele saptamani un card de plata in colaborare cu Eurom Bank, conform presedintelui societatii Eugen Voicu.
Cardul va permite investitorilor la fondurile administrate de societate sa obtina de la banca un credit pe care sa il garanteze cu unitatile de fond.
Cardul, care ar urma sa fie emis sub sigla MasterCard, ar urma sa fie primul de pe piata romaneasca ce ofera facilitatea de a obtine un credit garantand cu unitati din fondurile de investitii. Mai multe banci de pe piata au emis insa pana acum carduri cu care detinatorii pot obtine un credit garantand cu depozitele constituite la banca.
“Detinatori cardului vor beneficia de o facilitate de descoperit de cont care va fi garantata cu unitatile de fond detinute. Daca dupa o luna de la acordarea creditului detinatorul nu plateste ratele, banca urmeaza sa inceapa sa ii rascumpere unitatile de fond pe care le detine”, spune Eugen Voicu.
Potrivit acestuia, pentru lansarea noului produs mai este necesara aprobarea sa de catre Consiliul de Administratie al Eurom. Banca a fost preluata recent de Bank Leumi, cea de-a doua banca israeliana dupa valoarea activelor.
“Creditul va fi acordat pana la o anumita limita din valoarea unitatilor de fond detinute, de exemplu 75% din valoarea unitatilor Intercapital sau 90% din valoarea unitatilor de la Orizont”, spune Eugen Voicu.
Intercapital este fondul cu cea mai mare expunere pe actiuni administrat de Certinvest, avand totodata si cel mai ridicat grad de risc. Orizont este un fond cu investitii preponderente in obligatiuni municipale si corporatiste.
Voicu a mai declarat ca pe langa acest card sub sigla MasterCard, Certinvest intentioneaza sa lanseze un alt card co-branded, tot in colaborare cu Eurom, dar acesta din urma sub sigla Visa.
Certinvest administreaza fondurile Intercapital, Capital Plus, Orizont si Tezaur si detinea o cota de piata de 7,9% pe piata fondurilor la finalul lunii septembrie, conform Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv. Activele celor patru fonduri se ridica la 22,2 milioane de lei (6,2 milioane de euro).
Activele totale ale fondurilor de pe piata romaneasca totalizeaza aproximativ 280 de milioane de lei (78 de milioane de euro), piata fondurilor avand in prezent aproximativ 68.500 de investitori.