Majorarea deficitului bugetar finanteaza incompetenta Guvernului

In sesiunea trecuta, Parlamentul a dezbatut si, in final, a adoptat Legea bugetului de stat pentru anul 2006 in forma propusa de Guvern. Elementele prezentate la acel moment aratau cu certitudine ca proiectul bugetar este deficitar. O serie intreaga de cheltuieli, anagajamente si programe care ar fi trebuit sa faca parte din constructia bugetara nu se regaseau in prevederile celui mai important instrument financiar, bugetul de stat.

Tot la acel moment, premierul Tariceanu si ministrul finantelor sustineau cu tarie limitarea deficitului bugetar la doar 0,5% din PIB, astfel incat bugetul de stat sa devina un instrument important de sustinere a procesului de dezinflatie.

Dupa nici sase luni, “strategia” bugetara a Guvernului Tariceanu a suferit modificari substantiale. Dezinflatia – criteriu foarte important de convergenta – nu mai reprezinta o prioritate pentru actualul Guvern. Cheltuirea banilor publici pentru satisfacerea unor interese politice populiste a devenit fundamentul strategic al politicilor economice guvernamentale. Rectificarea bugetara din luna aprilie a venit astfel oarecum firesc, aducand cu sine dublarea deficitului bugetar, cu implicatiile de rigoare asupra inflatiei.

In ciuda criticilor formulate de oamenii de afaceri si de analistii economici, Guvernul insista cu politica de relaxare a deficitului bugetar. Fondul Proprietatea, daca va deveni operational din acest an, contribuie consistent la majorarea deficitului bugetar, cu aproape 0,9% din PIB. In plus, de la inceputul anului si pana in prezent, Guvernul a elaborat acte normative care solicita, de asemenea, cresterea deficitului bugetar cu peste 1,2% din PIB.

In aceste conditii, la sfarsitul saptamanii trecute, Guvernul a hotarat sa opereze o noua rectificare bugetara, care aduce cu sine o majorare suplimentara a deficitului pentru anul 2006. Bajbaielile necontrolate ale guvernantilor in materie de politica bugetara sugereaza, fara dubiu, ca Executivul condus de premierul Tariceanu actioneaza in virtutea unor alte criterii decat cele economice. Cresterea deficitului bugetar de doua ori in mai putin de patru luni – de la 0,5% la 0,9% in aprilie si de la 0,9% pana la 2% in perioada imediat urmatoare – afecteaza semnificativ tinta de inflatie si accentueaza derapajele macroeconomice.

Guvernul Tariceanu se comporta tot mai mult ca si cum ar fi intrat in an electoral. Sistemul educational si cel de sanatate au nevoie disperata de fonduri bugetare. Nimeni nu poate nega aceasta realitate. Modalitatea de finantare prin majorarea repetata a deficitului bugetar este insa o grava eroare. In loc sa faca economii importante prin reducerea aparatului administrativ, asa cum de altfel actuala putere a promis in campania electorala, Guvernul a preferat solutia mai convenabila din punct de vedere politic: imprumutul. Riscurile pe care aceasta masura le propaga asupra economiei nationale sunt insa greu de controlat, cu atat mai putin de catre un Guvern care a demonstrat in nenumarate randuri ca este incapabil sa-si indeplineasca propriile obiective politice sau economice.

In ultimii cinci ani, deficitul bugetar a fost tinut strans sub control, contribuind astfel la sustinerea procesului de dezinflatie. In urma masurilor adoptate de Guvernul Tariceanu in aceasta prima jumatate de an, deficitul bugetar se va transforma intr-un factor destabilizator, care va contribui din plin la amplificarea inflatiei.

Puse cap la cap, politicile guvernamentale determina pentru anul 2006 un deficit bugetar de peste 3% din PIB. Prima victima este politica antiinflationista pe care Banca Nationala o promoveaza de una singura. Efectele novice ale deficitului bugetar se vor resimti cu precadere in 2007. De anul viitor Romania va trebui sa cheltuiasca si fondurile alocate de Uniunea Europeana. Absortia fondurilor europene, pe fondul unor incasari bugetare modeste, va transforma deficitul bugetar intr-o piatra de moara atarnata de gatul economiei romanesti.

* Mihai Tanasescu este deputat PSD, fost ministru de finate